Ce se întâmpă cu dosarul retrocedărilor controversate din Retezat

462

Magistrații Tribunalului Hunedoara judecă recursul în dosarul retrocedărilor controversate a peste 10.000 de hectare din Masivul Retezat către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy, după ce în august 2020, după mai mult de zece ani de la începerea procesului,

Judecătoria Haţeg a stabilit că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy (decedată în 2016 în Austria) şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa uriaşă din Retezat, au fost nelegale.

În 29 martie, tribunalul a decis suspendarea procesului, până la soluţionarea unui alt dosar aflat pe rolul Judecătoriei Haţeg, în care Academia Română a solicitat îndreptarea unei erori materiale în dosarul retrocedărilor din Retezat. Miercuri, 7 aprilie, însă Judecătoria Haţeg a decis scoaterea de pe rol a cauzei şi trimiterea dosarului spre soluţionare la Tribunalul Hunedoara, pentru soluţionarea unei cereri de recuzare depusă în cauză. Aşadar, părţile vor mai avea de aşteptat până la soluţionara definitivă a procesului început în urmă cu 12 ani.

Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg, după ce Academia Română a solicitat anularea celor trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy. Lipsa cetăţeniei române, a unui testament, despăgubirile acordate de statul român în trecut familiei Kendeffy şi faptul că legea nu permite retrocedarea terenurilor dintr-un parc naţional s-au numărat printre motivele invocate de statul român prin Ministerul Finanţelor şi de Academia Română, pentru a recupera Retezatul.

Astfel, instanţa de fond a stabilit că presupusele moştenitoare ale fraţilor Ludovic (Lajos) şi Gabor Kendeffy nu puteau solicita şi nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 3.679 ha şi 9.400 mp., respectiv 6.029 ha si 9.000 mp pe teritoriul comunei Râu de Mori, în cotă de 1/1, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.

Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate – se arată în dosar. Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetăţenie română în 2005. Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa de fond.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *