Roua cerului – misterul „carnivor” din inima Ţării Haţegului

O plantă carnivoră care creşte în inima Ţării Haţegului îşi dezvăluie misterele doar celor care au răbdarea şi pasiunea să o găsească. Mulţi au auzit de această plantă unică în România, dar prea puţini sunt cei care au şi văzut-o.

 

DSCN0361Ţara Haţegului ascunde comori nebănuite, de care doar cercetătorii pasionaţi de botanică se mai ocupă. Ei sunt cei care fac ca aceste bogăţii naturale să reziste şi să dăinuie peste vremuri, aşa încât şi generaţiile viitoare să se poată bucura de ele. Într-o astfel de rezervaţie naturală, mai puţin cunoscută, la Peşteana, trăieşte această plantă carnivoră denumită popular Roua Cerului sau ştiinţific Drosera rotundifolia. O plantă veche de peste 11.000, care se dezvoltă în mlaştina unui tău despre care sătenii din comuna Densuş spun ca nu ar avea fund. Bătrânii au încercat să-i afle adâncimea şi au legat beţe unul de altul, dar nimeni nu a reuşit să atingă fundul străvechiului tău. Silviu Zapodean este din  Peşteana şi a crescut cu legenda Tăului fără fund. Iar planta carnivoră îl atrage îl atrage ca un magnet, mai ales că nu a reuşit să o vadă vreodată. „Am auzit şi eu de la bătrâni că în mlaştina asta este un tău fără fund, dar nu ştim exact. Aşa spun bătrânii. (…) Bătrânii legau bâte de câte 4 metri una de alta şi le tot băgau pe ochiul acela în jos, tot băgau, tot băgau, legau alta… Erau câte 6 – 7 bâte lungi. Şi, când lăsau, presiunea de la apă, probabil, le arunca în sus.localnic.pesteana Niciodată nimeni nu şi-a dat seama cât e de adânc tăul”, povesteşte localnicul. Şi, acolo şi-a găsit habitatul perfect această rară plantă carnivoră. „Este o plantă carnivoră care se hrăneşte cu insecte. Am înţeles că insectele alea se pun pe plantă, se strânge şi le digeră. Eu nu am văzut, chiar m-am şi uitat atent acolo, dar până acum nu am văzut planta. Bine, nici nu am putut intra, că a  fost tot apă acolo”, mai spuen Silviu Zapodean.

Drumul anevoios spre Tăul fără fund

 

Mlaştina în care creşte planta carnivoră din Peşteana este situată între culmile a trei dealuri. Până acolo se poate ajunge doar pe jos, drumul din sat fiind de peste o jumătate de oră. între cele trei culmi, apa se strânge de pe urma ploilor si bălteşte. Cel mai probabil, spun localnicii, mlaştina s-a format datorita unui strat de argilă, care nu permite apei să se scurgă. Şi, cine vrea să vadă îndeaproape Roua cerului – a cărei floare de doar 15 centimetri secretă un fel de lipici căruia nu-i mai scapă insectele ce se aşează pe ea – şi se încumetă să ia în piept dealul, o poate face doar la marginea mlaştinii. Mai departe e periculos. Şi totuşi turişti mai vin, atraşi de misterul şi legendele locului. Iar cei care o văd o dată se întorc, chiar dacă la faţa locului informaţiile pe care le pot obţine sunt sărace. Dar, cel mai adesea, locul este în atenţia cercetătorilor ştiinţifici, care au grijă ca Iar cei care o văd o dată se întorc, chiar dacă la faţa locului informaţiile pe care le pot obţine sunt sărace. Dar, cel mai adesea, locul este în atenţia cercetătorilor ştiinţifici, care au grijă ca acest loc rar din România să reziste pentru generaţiile viitoare si sa fie conservat pentru generaţiile viitoare.

 

O istorie de 11.000 de ani

 

cercetator.stiintificMarcela Balasz,  cercetător la Muzeul de Ştiinţele Naturii din Deva, cunoaşte istoria locului unic în România. „În mijlocul mlaştinii este aşa – numitul ochi al lacului, o zonă unde nu se ştie care este adâncimea. De zona respectivă sunt legate o serie de legende pe care localnicii mai în vârstă din Peşteana le cunosc şi încearcă să le transmită şi celor mai tineri. (…) Planta respectivă a apărut acum aproximativ 11.000 de ani în această zonă care reprezintă un lac pleistocenic, deci un lac din Era Glaciară.  Zona este declarată rezervaţie botanică din anul 1979, tocmai pentru a ocroti această specie de plantă care este foarte rară”, a explicat cercetătorul ştiinţific.

Roua cerului este o planta rară nu doar în România, ci chiar în Europa şi tocmai din acest motiv este ocrotită de lege. Este interzisă cu desăvârşire culegerea ei, dar pasionaţii de botanică pot oricând să o fotografieze, o amintire care rămâne pe viaţă. Misterul acestei plante nu se termina însa aici. Prezenţa acestei plante carnivore a mai fost semnalată şi în Munţii Retezat, la o altitudine de peste 1500 de metri.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × trei =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Spitalul Județean de Urgență din Deva are în stoc ser antiviperin în caz de urgență         Scene groaznice pe DN 7: un motociclist a izbit frontal un autotren (VIDEO)         Primarul Devei a cerut rezilierea contractului cu firma de salubrizare         Scene cumplite într-o spălătorie: un copil a fost rănit, doi angajați au scăpat ca prin minune înainte de a fi striviți de o mașină. Totul a fost înregistrat video         Copil adus la Urgențe după ce a fost mușcat de un șarpe         „Și tu decizi pentru Brad!” USR Brad îl obligă pe Cazacu să-i respecte pe brădeni         Alunecări de teren pe șoseaua Lacului Cinciș         Scandal în fața adăpostului de câini fără stăpân din Călan         Carmen Hărău: „Alarmă în primării: nu mai sunt bani!”         “Și tu decizi pentru Brad!” USR Brad îl obligă pe Cazacu să-i respecte pe brădeni         Povestea zidului uriaș de pe Autostrada Lugoj – Deva         Cele 11 brățări dacice de aur masiv rămase dispărute         ASEDIAŢI DE EVENIMENTE. Garda Cetăţii în acţiune fitness în aer liber la Cetatea Deva         „SCÂRŢ-SCARŢ” PÂNĂ VINERI. Primarul Devei păsuieşte gunoierul cu trei zile         SĂRBĂTOAREA MOŢILOR. Sâmbătă începe Târgul de Fete de pe Muntele Găina         PARLAMENTUL EUROPEAN. Siegfried Mureșan cere aderarea României la spațiul Schengen         Castelul Corvinilor va intra în șantier în luna august         INVESTIȚIE Ce localități din Hunedoara vor fi racordate la noua rețea de gaze naturale         Sistem de supraveghere video pe străzile Simeriei         Autostrada Lugoj – Deva. Cele mai recente imagini aeriene de pe Loturile 3 și 4. Cât mai e de lucru