8-9 mai, un război, două victorii! Ruşii au luptat mai mult cu o zi decât anglo-americanii

La Reims, în ziua de 7 mai 1945, ora 02:40, generalul german Alfred Jodl semna capitularea Germaniei naziste, în faţa Forţelor Expediţionare Aliate. La scurtă vreme după aceasta, imediat după miezul nopţii zilei de 8 mai 1945, într-o suburbie a Berlinului, nemţii capitulau şi în faţa sovieticilor. Cele două acte au intrat în vigoare la 8 mai, ora 23:01, marcând sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în Europa

 

Vanatorii de Munte hunedoreni, decorati dupa luptele din Stepa Nogai - sursa Asociatia Traditia Militara

Vanatorii de Munte hunedoreni, decorati dupa luptele din Stepa Nogai – sursa Asociatia Traditia Militara

Date diferite şi locuri diferite. Pe cale de consecinţă, Ziua Victoriei Aliaţilor în Europa a urmat să fie sărbătorită separat: occidentalii au fixat data victoriei la 8 mai, poate şi în amintirea adunării spontane a londonezilor, în Piaţa Trafalgar şi la Palatul Buckingam, unde regina Elisabeta, regele George al VI-lea şi Winston Churchill au salutat de la balcon mulţimea entuziastă de oameni. Stalin şi Armata Roşie au stabilit ziua de 9 mai, având drept simbol cucerirea finală a Berlinului şi arborarea drapelului cu secera şi ciocanul pe Reichstag. Un mic „măr al discordiei” care, parcă, prevestea fisura ce avea să se producă în alianţă şi împărţirea Occidentului în două, odată cu Războiul Rece?!

 

Armata lui „Davai ceas” a „uitat” să plece

Însă, oricum am privi finalul european al acelui teribil război, la 8-9 mai 1945, România era o ţară „eliberată” (sau ocupată?), iar Armata Română încă mai dădea lupte crâncene, în Carpaţii Albi, lichidând ultimele rezistenţe ale Wermachtului. Pentru România, Ziua Victoriei reprezenta şi bilanţul unui tribut imens. Între 22 iunie 1941-9 mai 1945, atât în Est cât şi în Vest, războiul măcinase viaţa a 794.562 militari români, dintre care: 92.620 morţi, 333.966 răniţi şi 367.976 dispăruţi, cei mai mulţi dintre cei din urmă, trimişi în Gulag. Supremul sacrificiu al Armatei Române a legitimat şi consfinţit, la masa Conferinţei de Pace de la Paris, reîntoarcerea, la trupul ţării, a Transilvaniei de Nord. Dar, harta de la 1 Decembrie 1918 rămânea ciuntită: Basarabia şi Bucovina se topeau în marele imperiu bolşevic. Şi, ca o ironie a soartei, Ziua Victoriei a marcat întoarcerea Armatei lui „Davai ceas” de pe frontul occidental şi ajungerea ei în România, de unde a „uitat” să mai plece până în anul 1958. Pentru că, nu-i aşa, hidra roşie se întinsese, potrivit „teoremei lui Stalin”, până acolo unde ajunseseră tancurile sovietice.

 

Defilarea Vanatorilor de Munte din Brad, inaintea plecarii pe front - sursa Sala de Traditii Istorice `col. H. Serbanescu` a UM 01099 Brad

Defilarea Vanatorilor de Munte din Brad, inaintea plecarii pe front – sursa Sala de Traditii Istorice `col. H. Serbanescu` a UM 01099 Brad

Frontul de Est, „palmat” de comunişti

În ultima jumătate de veac, s-a scris şi s-a vorbit mult despre acest război. Înainte de 1989, un accent excesiv a căzut pe campania de pe Frontul de Vest, subliniindu-se sacrificiile aduse în „Cruciada de eliberare a Europei”, alături de „marele prieten de la Răsărit”. Dar, sub automatismele şi reflexele impuse de prietenia româno-sovietică, istoriografia noastră suferea de sindromul „batistei pe ţambal”. Nu se spunea nimic despre războiul nostru de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei şi lupta antibolşevică în Est, între 1941-1944, unde pierduserăm, nici mai mult nici mai puţin, decât 624.740 români. Celor mai mulţi dintre aceşti eroi ai neamului nu li se mai cunosc mormintele, deoarece, după spargerea Blocadei de la Stalingrad, sovieticii au nivelat cu escavatoarele majoritatea cimitirelor militare române. Doar Jurnalele de Operaţii şi Registrele Istorice mai consemnează faptele de eroism ale sutelor de mii de martiri români, din Crimeea, Stepa Nogai, Stalingrad şi Caucaz.

 

Regele Mihai trece in revista granicerii din Deva - sursa Colactia Victor Nitu

Regele Mihai trece in revista granicerii din Deva – sursa Colactia Victor Nitu

Au plătit pentru că au fost eroi în Est

Această tăcere impusă a prins a se spulbera, însă, după căderea Cortinei de Fier şi democratizarea Europei de Est. În ultimele două decenii, s-au deschis arhive, au început să fie editate cărţi de istorie militară şi memorii de război, a fost reînviată mişcarea „Cultul Eroilor”. Istoricii scriu şi publicul află despre părinţii şi bunicii noştri, căzuţi la datorie în Est şi în Vest, dar şi despre distrugerea elitei Armatei Române Regale, pusă la cale de bolşevici.

Veteranii, care să depună mărturie pentru viitorime, se împuţinează cu fiecare an. Rămân izvoarele documentare, cu tonalitatea lor formală, cazonă şi austeră, unde nu vibrează sufletul micului soldat prins în vârtejul nimicitor al celui de-Al Doilea Război Mondial. Dar şi aşa, întemeindu-ne pe puţinele memorii de război şi pe acte inedite din arhivele militare, vom putea prezenta publicului nostru o schiţă privind contribuţia hunedorenilor la cea de-a doua mare conflagraţie mondială.

 

Vanatori de Munte hunedoreni, in zona Bihorului - sursa Colectia Angela Cerean

Vanatori de Munte hunedoreni, in zona Bihorului – sursa Colectia Angela Cerean

Marele război mondial al hunedorenilor

La data intrării României în război, 22 iunie 1941, pe teritoriul judeţului Hunedoara, se aflau cantonate mai multe unităţi militare române, unele dintre acestea retrase din nordul Transilvaniei, după impunerea condiţiilor Diktatului de la Viena. În Ţinutul Zarandului, la Brad, se afla Batalionul nr. 11 Vânători de Munte „Hatmanul Luca Arbore”, la Deva, Regimentul nr. 4 Grăniceri „Horea”, la Orăştie, Regimentul nr. 92 Infanterie „Decebal”, în Ţara Haţegului, Batalionul nr. 10 Vânători Munte, iar în Valea Jiului, Batalionul nr. 9 Vânători Munte. Peste 10.000 militari, marea majoritate recrutaţi de pe melagurile hunedorene, urmau să fie trimişi în linia întâi, un drum fără întoarcere pentru cei mai mulţi.

 

(va urma)

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × unu =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Teribilism la volan. Un tânăr a produs dezastrul pe DN 68 A Deva – Lugoj         Accident grav în Hunedoara. O ambulanță a lovit un biciclist         Accident mortal. Un bărbat s-a prăbușit cu mașina în râul Cerna         Accident grav în apropiere de Brad         Momente traumatizante pentru mama unei fetițe de cinci luni, după ce a adus bebele la spital         Politicienii care râvnesc la primăriile celor mai mari municipii hunedorene         Laureatul Premiului Internațional „Leonardo Da Vinci – Artist Universal” 2019. Romeo Dobrotă (Romi) din Toronto – Artistul plastic din vecini         Au fost scoase la licitație lucrările la Casa de Cultură din Hunedoara         Primarul Marcel Goia nu va mai candida la Hațeg         Seceta și MHC-ul au transformat Lacul Cinciș. Ce se întâmplă la bisericile părăsite         Accident produs de un tânăr de 18 ani         Cum este „chinuită” o angajată a CFR, în fața barierelor de pe DN 7, la Simeria         Elev atacat și buzunărit pe holurile unei școli din Deva         Lucrări de modernizare la Stadionul Municipal Deva         Buget 2020. Proiectele Primăriei Hunedoara pentru acest an         AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRĂ. Cum a fost drămuit bugetul Devei         Investiții în fabrica de clăpari din Orăștie         Bărbat lăsat fără bani într-o parcare din Deva         Sportivi din Deva, campioni la o competiție națională de karate         Clipe de groază trăite de o femeie, în scara unui bloc din Hunedoara