Maestrul Radu Beligan spune hunedorenilor o poveste cât o viaţă de om. Propria sa viaţă!

S-a născut odată cu România Mare şi este urmaş al unuia dintre fraţii lui Ion Creangă. A jucat cu George Vraca, Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic şi are o stea care îi poartă numele. I-a cunoscut pe Eugen Ionesco, Laurence Olivier şi Salvador Dali şi a luat masa cu Regina Angliei.

Radu Beligan a povestit pentru ZIARUL HUNEDOREANULUI momente impresionante dintr-o carieră de peste 70 de ani. Duminică seară, cel mai longeviv actor al scenei româneşti le va face hunedorenilor „Confesiuni despre viaţă şi artă”, într-un spectacol în care destăinuie amintiri care i-au marcat destinul

 

O STEA ÎI POARTĂ NUMELE. Radu Beligan s-a născut pe 14 decembrie 1918, în comuna Galbeni, din judeţul Bacău, într-o familie cu 4 copii. Grec după mamă şi urmaş al unui frate de-al lui Ion Creangă după tată, a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004, iar în 2011 a primit o stea pe Walk of Fame Bucureşti / FOTO: ARHIVA PERSONALĂ RADU BELIGAN

O STEA ÎI POARTĂ NUMELE. Radu Beligan s-a născut pe 14 decembrie 1918, în comuna Galbeni, din judeţul Bacău, într-o familie cu 4 copii. Grec după mamă şi urmaş al unui frate de-al lui Ion Creangă după tată, a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004, iar în 2011 a primit o stea pe Walk of Fame Bucureşti / FOTO: ARHIVA PERSONALĂ RADU BELIGAN

 

A fost Richard al III-lea şi Spirache, şi Agamiţă Dandanache, şi Beranjer, şi Ianke şi multe alte sute de

O POVESTE CÂT O VIAŢĂ. Duminică, la ora 19, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, Radu Beligan spune publicului o poveste cât o viaţă de om. Un spectacol inedit despre viaţă, artă, oameni şi modele. Preţul unui bilet este 50 de lei. Biletele pot fi achiziţionate de la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva şi de la Galeriile de Artă Hunedoara

O POVESTE CÂT O VIAŢĂ. Duminică, la ora 19, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, Radu Beligan spune publicului o poveste cât o viaţă de om. Un spectacol inedit despre viaţă, artă, oameni şi modele. Preţul unui bilet este 50 de lei. Biletele pot fi achiziţionate de la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva şi de la Galeriile de Artă Hunedoara

personaje care l-au consacrat într-o carieră de peste 7 decenii. Adică, jumătate din istoria teatrului românesc.

A fost studentul Luciei Sturdza Bulandra. A urcat pe scenă alături de George Vraca, Alexandru

Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic, Mircea Anghelescu, dar cel mai important om cu care a jucat a fost Ion Iancovescu – de la care a învăţat cât a putut.

Fără Radu Beligan, piesele marelui Caragiale ar fi fost mai sărace cu un personaj, iar românii ar fi fost văduviţi de un artist care a încântat atâtea generaţii.

Maestrul a dus teatrul românesc în lume şi s-a întors acasă cu o colecţie de distincţii. Şi nu-şi ostoieşte puterile nici astăzi. La 95 de ani, Radu Beligan încă mai are un cuvânt de spus în teatru.

 

 

-Aţi studiat Dreptul şi Filosofia. Ce v-a îndemnat să vă îndreptaţi apoi spre Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică? Să fi fost influenţa tatălui – actor la rândul său?

-Nu putem vorbi de o influență. Tatăl meu a fost actor la Teatrul Național din Iași pe care l-a părăsit în urma unui conflict cu directorul Mihail Sadoveanu și s-a făcut CFR-ist. Pe mine m-a făcut ca să îl răzbun. Nu a fost vocație, a fost intoxicație!

 

-Aţi fost unul dintre discipolii actriţei Lucia Sturdza Bulandra. Prestigioasa profesoară v-a primit la Conservator întâi în calitate de audient, surprinsă de o scrisoare pe care i-aţi trimis-o. Mai târziu, a aruncat cu poşeta în studentul Beligan, după ce v-aţi schimbat interpretarea unui rol chiar înainte de premieră. Care-i prima amintire pe care o aveţi despre fosta dumneavoastră profesoară?

-Prima mea încercare de admitere în teatru s-a soldat cu tragic eșec. Disperat, i-am scris o scrisoare doamnei Bulandra, care a dat dovadă de foarte multă înțelegere și m-a chemat la o a doua examinare. După ce am spus poezia „Scrisoare mamei”, a decretat: „Dacă vei fi serios, dumneata vei face o mare carieră”. Am fost serios.

 

-Sunteţi unul dintre numele majore ale scenei româneşti – cu un repertoriu complex, clasic şi modern. Care a fost rolul care v-a adus cel mai mare succes?

-Hlestakov din „Revizorul”, de Gogol.

-Care este cea mai impresionantă amintire pe care o aveţi despre scena pe care o slujiţi de-o viaţă.

-Când am intrat prima oară într-un teatru, aveam 10 ani. Eram un grup de elevi ai Liceului Internat din Iași, înghesuiți pe ultimul rând al galeriei. Eram atât de aproape de tavanul pictat, încât, dacă aș fi întins mâna, aș fi putut atinge amorașii auriți care împodobeau plafonul. Dar eu nu știam că sunt amorași. Credeam că sunt îngeri. Aveam sentimentul profund că aș fi într-o biserică. De altfel, mi-am făcut și cruce.

 

-Cum a ajuns băiatul de la ţară, care mergea cu vaca, desculţ, să ia masa cu Regina Angliei?

-Învățând, învățând, învățând…

 

-Unii spun că marii actori se nasc, alţii sunt de părere că pot fi „modelaţi”. Ce calităţi trebuie să aibă un astfel de om?

-Dacă ar exista o rețetă despre cum să modelezi un mare talent, cred că am găsi-o pe Google.

 

-Care consideraţi că a fost cea mai bună perioadă a teatrului românesc şi cum vedeţi condiţia tânărului actor de astăzi?

-Teatrul românesc nu a dus niciodată lipsă de aprecierea publicului. Nici măcar în vremurile de restriște ale războiului. Un actor tânăr și talentat n-o să moară niciodată de foame.

 

-Aţi avut destule ocazii să părăsiţi definitiv România? De ce n-aţi făcut-o?

-Nu mi-am părăsit niciodată și nu îmi voi părăsi niciodată țara. Sunt legat ombilical de ea.

 

-De ce vă temeţi cel mai tare în viaţă?

-De prostie.

 

-La 95 de ani continuaţi să rămâneţi aproape de scenă. Există un secret al acestei longevităţi?

-Iubirea! Nimic nu e mai dezastruos decât infirmitatea inimii.

 

———————————————————————————

caseta „Agamiţă Dandanache mi-a pus cele mai mari probleme. Mi-au trebuit 140 de spectacole până să pot intra bine în acest personaj”

 Radu Beligan, despre rolul din „O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale

 

——————————————————————————–

Fragmente din spectacolul „Confesiuni despre viaţă şi artă”

 

*„Sunt multe probleme care-i neliniştesc pe bieţii actori de pretutindeni. Se ştie, de pildă, că sunt foartebeligan2 superstiţioşi. Românii nu vor cu niciun chip să le spui Succes! în seara premierei, ci Baftă!’. Francezilor trebuie să le spui Merde!‘. În Anglia, ca să-i urezi succes unui actor, trebuie să-i doreşti să-şi rupă un picior: Break a leg!. Expresia e de pe vremea lui Shakespeare. Se pare că un actor chiar şi-a rupt piciorul şi a jucat, în ciuda fracturii, atât de bine, că a rămas celebru”.

 

*”George Bernard Shaw a trăit până la vârsta de 94 de ani. Consecvent originalităţii lui, a avut grijă să-şi scrie singur epitaful. În locuinţa lui din Ayot Saint Lawrance, ghidul mi-a arătat în bibliotecă ciorna acestui epitaf. Suna aşa: ‘Am ştiut că, dacă mă mai învârtesc mult pe aici, o să mi se întâmple şi aşa ceva’”.

*”Tolstoi i-a scris odată lui Cehov: ‘Piesele lui Shakespeare sunt destul de proaste, dar ale dumitale sunt şi mai rele’. În 1933, Fred Astaire dădea prima lui probă în studiourile Metro-Goldwyn-Mayer. Directorul studioului şi-a notat: ‘Nu poate juca. Cam chelios. Ştie puţin să danseze’. Fred Astaire a păstrat toată viaţa această notiţă deasupra şemineului din faimoasa lui locuinţă din Beverly Hills. Da, nu-i poţi convinge de valoarea ta în artă decât cu multă trudă!”.

*„În Armenia, la poalele muntelui Ararat, se află un cimitir în care datele de pe cruci, dintre naştere şi moarte, însumează trei, cinci, cel mult şapte ani. Turiştii îl întreabă pe ghid dacă este un cimitir de copii. Nu, este un cimitir de oameni mari şi aici oamenii chiar se bucură de o mare longevitate. Dar la noi există o veche tradiţie: pe cruce sunt adunate numai zilele în care ai fost fericit în viaţă. Cred că dacă aş fi obligat să mă supun acestei tradiţii, aş aduna cei şase ani petrecuţi la Teatrul de Comedie”.

 

*”Sunt mulţi oameni foarte bogaţi în România. Unii dintre ei nu ştiu ce să facă cu banii. Am văzut-o cu ochii mei. Ei bine, mă credeţi sau nu, n-aş da pe toţi banii lor autograful pe care autorul Rinocerilor mi l-a scris în româneşte (…): Pentru Radu Beligan, cu o mare prietenie şi cu tot aşa de mare recunoştinţă’. Şi nu aş da nici autograful (…) lui Salvador Dali, pe care mi l-a dat el la New York, pe un superb album. Păstrează-l bine, mi-a spus Dali. După moartea mea, îl vei vinde la licitaţie. Ca să fiu sigur că nu o să mi-l fure cineva, l-am trimis fetei mele din Australia, să mi-l păstreze”.

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

optsprezece − trei =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Bărbat înjunghiat în inimă de frica soției         Blocaj prelungit pe șantierul șoselei Hunedoara – Călan         Licitație pentru modernizarea șoselelor turistice din județul Hunedoara         Povestea „tunelurilor pentru urși” de pe cel mai scump sector de autostradă: lotul de 300 de milioane de euro         Tragedie pe DN 7: un bărbat a murit, iar alți trei au fost răniți într-un accident rutier         Sardinia, între foarte scump și foarte ieftin         Tânără atacată în timp ce își plimba copilul în cărucior         Grădina Castelului Corvinilor, locul de poveste ocolit de turiști         CU ALCOOL LA BORD. O tânără din Călan a anunţat o răpire falsă         Giardini di Zoe, colţul de Rai creat într-un sat din Hunedoara         Momente dramatice pentru o familie de polonezi care a vizitat Cetatea Devei         De ce să aplici pentru un program de calificare în Industria Automotive?         Accident rutier cu motocicleta: doi oameni au fost răniți         „Să trimitem copiii la școală!”- campanie liberală aflată la a șaptea ediție         Tentativă de omor la Orăștie         Ce măsuri sunt luate după tragedia din Sarmizegetusa Regia         Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj – Deva deschis circulației         Drumul spre Poiana Pelegii se deschide parțial         ANI: Răzvan Mareș, în conflict de interese         Veste uriașă pentru șoferi: Se deschide Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj – Deva