În scutirile medicale de sport. 1500 de elevi hunedoreni sunt cocoşaţi, guşaţi, cu lipsă de calciu sau au “diagnostic indescifrabil”

Sute de elevi aruncă la coş orele de sport, iar medicii îi ajută să chiulească „motivat” parafând scutiri pe bandă rulantă.

Diagnosticele de pe adeverinţele medicale sunt cam greu de crezut la vârsta şcolarilor. Ultimele invenţii în materie te lasă fără replică!

REGULAMENT. Chiar şi elevii care n-au chef să facă sport sunt obligaţi să participe la oră. Altfel, primesc absenţă – spun profesorii / FOTO: CRISTI VATAVU

REGULAMENT. Chiar şi elevii care n-au chef să facă sport sunt obligaţi să participe la oră. Altfel, primesc absenţă – spun profesorii / FOTO: CRISTI VATAVU

Aproape 1.500 de elevi hunedoreni sunt scutiţi de orele de sport, iar mare parte dintre ei stau pe tuşă cu adeverinţe false şi boli inventate.

Dacă diagnosticele de pe adeverinţele medicale ar fi reale, un sfert dintre elevi ar trebui să fie cocoşaţi, cu capetele întoarse sau în scaune cu rotile – sunt de părere profesorii de sport.

Liceenii, de 4 ori mai bolnavi decât elevii de I-IV

În şcolile şi liceele din judeţ, 1 elev din 30 nu face sport – dacă ţinem cont de statistica Inspectoratului Şcolar Judeţean. O simplă trecere în revistă a scutirilor medicale e suficientă pentru a trage câteva concluzii – elevii de la oraş sunt mai bolnavi decât cei de la ţară, liceenii sunt de 4 ori mai bolnavi decât elevii din şcoala primară şi de două ori mai afectaţi decât cei din gimnaziu, iar perioada anului preferată pentru scutiri e semestrul al doilea.

În unele cazuri, acelaşi diagnostic are parte de perioade diferite de scutire. Jumătate dintre elevii care fug de orele de sport suferă de spasmofilie, bronşite, hipertiroidism, litiaze şi guşă. Aţii nu se mai obosesc să meargă la medic şi îşi prelungesc scutirile cu mâna lor. Gafa se vede de la o poştă – două tipuri de scris şi pastă de pix diferită.

Există şi elevi, scutiţi total de efort fizic, care nu ştiu exact de ce boală suferă, iar profesorii vorbesc şi despre părinţi care nu ştiu că au un copil care nu face ora de sport.

Sportiv de performanţă scutit de efort!

Paradoxurile nu se opresc aici. Medicii de familie eliberează adeverinţe medicale pe bandă rulantă. Şi din viteză, pierd din vedere să scrie tocmai diagnosticul. Fie el şi de ochii lumii. Ultima gafă în materie s-a petrecut în Valea Jiului.

„Pe adeverinţa medicală a unei eleve scria doar atât: ‘Copil bolnav’. Culmea e că fata nu dorea să fie scutită de sport şi chiar vine la ore. Gafa s-a întâmplat când i-a cerut medicului de familie un act care dovedeşte că e aptă pentru efort fizic”, explică profesorul Ovidiu Florescu, de la Liceul „Mircea Eliade” din Lupeni.

La Liceul „Traian” Deva, aberaţiile merg şi mai departe.

„Un elev care practică sportul de performanţă este scutit de efort fizic – deci, nu face ora de sport. De râsul lumii!”, spune profesorul Titi Scorpie.

 

Jumătate din clasă stă pe tuşă

Educaţia fizică e pe moarte – sunt convinşi profesorii de sport, intrigaţi de numărul „bolnavilor” din şcoli. Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva are 50 de elevi scutiţi total de efort fizic. Scutirile încep de la clasele primare, dar grosul e la liceul – 33 de elevi din clasele IX-XII. Trei sferturi dintre cei care nu fac sport sunt băieţi.

La Liceul „Traian” Deva, 1 din 10 elevi stau pe margine la ora de sport, iar o elevă de-a XII-a e scutităde 4 ani.

„Există clase în care jumătate dintre elevi stau pe bancă, iar pe scutiri au diagnostice ca spasmofilie, hipertiroidism sau bronşită”, explică profesorul Titi Scorpie.

Colegiul „Ion Mincu” Deva se laudă cu un număr mai mic de scutiţi: 11 elevi din 13 clase. Alţi 30 de elevi stau pe tuşă la Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi” Deva – două cazuri, în clasele primare, iar la liceu, de două ori mai multe cazuri decât la clasele V-VIII.

Şi Liceul „Anghel Saligny” din Simeria are 63 de elevi scutiţi de sport. Trei sferturi sunt fete, iar diagnosticele predominante – spasmofilie, litiază şi bronşite. Nici la gimnaziu nu sunt mari diferenţe. Şcoala nr. 2 Hunedoara are 37 de elevi care nu fac sport – jumătate sunt din clasele primare. Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani are 31 de scutiţi total de efort fizic. Ponderea o deţin fetele şi liceenii. Unul din 19 elevi are scutire la educaţie fizică şi la Liceul „Mircea Eliade”, din Lupeni.

În zona Brad, recordul îl deţine Liceul Tehnologic „Crişan” din Crişcior – 44 de scutiţi, urmat de Colegiul Naţional „Avram Iancu” Brad (18 scutiţi) şi Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Baia de Criş (13 scutiţi). Alţi 29 de elevi care participă doar cu prezenţa la ora de sport învaţă la Şcolile Gimnaziale din Brad, Bucureşci, Luncoiu de Jos şi Vălişoara. Şcolile din Buceş şi Vaţa de de Jos au doar câte 1 elev pe lista scutiţilor, iar Şcoala Gimnazială din Ribiţa se poate lăuda cu prezenţă 100% la sport.

 

Elevul e stăpân în şcoala românească!”motantau

Dacă socotim tot învăţământul preuniversitar din judeţ, calculul ajunge la 1.438 de elevi scutiţi total de efort fizic. Fără a încerca să conteste un act parafat de medic, dascălii comentează totuşi uşurinţa cu care sunt eliberate adeverinţele medicale.

„N-au nicio valoare. Sunt doar bani în plus în buzunarele doctorilor. Marea problemă nu e în licee, ci la gimnaziu, unde predau profesori suplinitori, prost plătiţi, care nu fac orele de sport”, este de părere profesorul Titi Scorpie, de la Liceul „Traian” Deva.

Că numărul elevilor care nu fac sport e mare admite şi profesorul Constantin Potroca, de la Şcoala Gimnazială „I.C. Duca” din Petroşani.

„Sunt din ce în ce mai mulţi elevi care fug de orele de sport. Printre ei sunt şi bolnavi închipuiţi sau copii obezi, care nu vin la oră pentru că râd ceilalţi de ei”, explică dascălul.

Severitatea profesorului e un motiv în plus pentru care elevii stau departe de sport, este părerea unui director de şcoală.

„Dacă elevul nu-şi face normele de control, ia note mici care-i strică media generală, aşa că aduce scutire şi a scăpat de sport. Ştie că are posibilitatea asta şi profită de slăbiciunile sistemului. Primim scutiri pe bandă rulantă. Aşa-i la noi – elevul e stăpân în şcoala românească”, e convins directorul Colegiului Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, Dan Sârbu Motântău (foto).

Normele de control nu sunt o problemă pentru nimeni – spune, în replică, profesorul Titi Scorpie – mai ales că programa şcolară nu s-a mai schimbat de 18 ani.

 

Cât costă o scutire în alb, gata ştampilată

Când medicii nu mai prididesc cu semnatul scutirilor, elevii se descurcă pe cont propriu. Facebook-ul şi alte reţele de socializare sunt pline cu adeverinţe medicale de vânzare – în alb şi gata ştampilate. Cine n-are timp să caute pe net, primeşte scutirea fix în poarta şcolii. Contra cost, evident! Preţurile pornesc de la 5 lei – în cazul adeverinţelor medicale care motivează absenţele de la orice oră de curs – şi pot ajunge până la 15-20 de lei, în cazul elevilor care vor să scape de sport un an întreg.

Scutirile false nu mai sunt o surpriză nici pentru profesori.

„Au circulat şi pe la noi. Noroc că falsul a fost descoperit de o doctoriţă. Am anunţat Poliţia, dar n-am urmărit finalitatea cazului”, spune directorul CT „Dragomir Hurmuzescu”.

 

Care-i soluţia

Profesorii sunt de părere că există soluţii pentru readucerea elevilor la ora de sport. În primul rând, ar putea fi micşorat numărul bolilor pentru care se acordă scutiri medicale. Baremul medical care cuprinde aceste afecţiuni e stabilit prin Ordin al ministrului Sănătăţii şi se întinde pe mai bine de 20 de pagini.

O supervizare a adeverinţelor date de medicii de familie de către un specialist în medicină sportivă, o evidenţă riguroasă a scutirilor – aşa încât elevul să nu aibă în fiecare an un alt diagnostic, sau interzicerea eliberării de scutiri pe o perioadă mai mare de un semestru ar putea, de asemenea, să readucă elevii în sala de sport, spun dascălii.

 

Sedentarismul, „sportul” elevului român

În timp ce sportul tinde să devină o disciplină pe cale de dispariţie, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean nu par să-şi facă probleme.

Procentul scutiţilor în judeţ este de 3,04%. Deocamdată, stăm bine faţă de alte judeţe”, este concluzia inspectorului de sport, Iuliu Deldegan.

Până una-alta, elevii care nu fac mişcare au toate şansele să ajungă obezi de la statul în bănci. Cu şase ore petrecute pe scaun, la şcoală, şi cu alte câteva ore pe Internet sau făcându-şi temele, un elev stă pe scaun cam 10 ceasuri pe zi – o cale sigură spre obezitate. Lipsa de mişcare creşte numărul adolescenţilor supraponderali, iar până la obezitate mai e doar un pas. Aşa că ora de sport ar putea fi o „pilulă” miraculoasă pentru slăbit, atenţionează medicii.

În judeţul Hunedoara există peste 400 de copii supraponderali, cu vârste între 1 şi 14 ani, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, dar medicii afirmă că numărul acestora ar fi cu mult mai mare dacă ar fi toţi declaraţi.

 

—————————————————————————————

INEDIT. Topul bolilor din scutiri

Un studiu al scutirilor medicale, care a inclus toate şcolile şi liceele din Deva, a scos în evidenţă un Top al bolilor „preferate” de elevii care fug de sport. Studiul a fost realizat de profesorul Dan Mihail Heredea, de la Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi” Deva, în 2004, când 1 din 9 elevi era scutit de sport.

„Am primit de patru ori mai multe scutiri medicale decât în anul anterior. Aşa mi-a venit ideea studiului. Curios a fost că, la toate şcolile, am întâlnit aceleaşi boli, explică profesorul, convins că 1 din 8 elevi scutiţi are pe acte un diagnostic fals.

Topul bolilor preferate de elevi, conform studiului, clasează pe primele locuri spasmofilia, hipotiroidismul şi guşa – la clasele I-VIII, şi spasmofilia, litiaza şi bronşitele – la clasele IX-XII. Alte diagnostice care apar frecvent sunt anemie, platfus, unghie încarnată, iar la capitolul curiozităţi figurează: 100 de diagnostice indescifrabile pe scutiri pentru 4 ani; acelaşi diagnostic cu perioade diferite de scutire – între 1 şi 4 ani; peste jumătate din elevi au guşă sau litiază; 1 din 3 elevi au bronşită sau spasmofilie; într-o singură zi, acelaşi medic a dat 17 scutiri cu acelaşi diagnostic (spasmofilie) la o singură clasă din acelaşi liceu.

——————————————————————————————

PROMISIUNI. Ministerul Educaţiei vrea 4 ore de sport pe săptămână

Din clasa a VIII-a, educaţia fizică în şcoli se reduce la o oră pe săptămână – cu excepţia clasei a X-a din liceele cu profil real (rămasă cu două ore de sport, dintr-o greşeală birocratică). După ce, în 2009, a tăiat din condei o oră de sport din orarul elevilor, Ministerul Educaţiei a anunţat, luna trecută, că vrea să introducă în programă cel puţin 4 ore de sport pe săptămână. Asta ar trebui să se întâmple progresiv până în 2018. Propunerea e greu de pus în aplicare, cred profesorii, pentru că multe şcoli nu au săli de sport, iar bazele sportive sunt la pământ.

„În Deva nu s-a construit nicio sală de sport prin vestitul Program ‘400 de săli de sport’. Infrastructura e un dezastru. ‘Decebalul’ are două săli de sport improprii. Bazele sportive sunt ruine, iar autorităţile nu fac decât să le cârpească. ‘Ion Mincu’ nici măcar n-are bază sportivă, iar cea de la ‘Traian’ n-a mai primit o sudură de nu mai ştiu când. Nici nu se mai rostogoleşte mingea pe asfalt. Plus că-i pericol să cadă gardul”, explică profesorul Titi Scorpie.

 

————————————————————————–

Cum e la alţii

Pe educaţia fizică în şcoli se pune accent în toată Europa, iar procedura scutirilor diferă de la o ţară la alta. În unele state e obligatoriu certificatul de la un medic specialist, iar în altele este suficientă o cerere scrisă de părinţi, dar care poate fi contestată dacă există dubii în privinţa veridicităţii ei. Elevii scutiţi vin la sport şi participă la activităţi fizice potrivite cu starea lor. În unele ţări, fac activităţi teoretice care au legătură cu educaţia fizică (Belgia), iar în altele sunt arbitri sau ţin scorul (Italia şi Irlanda). Nicăieri nu le este permis să înveţe la alte materii în timpul orei de sport. Profesorii hunedoreni spun că n-ar fi rău ca şcoala românească să tindă spre Europa, dar sunt sceptici în privinţa rezultatelor pe care le-ar obţine elevii.

„În Germania, elevii au cursuri de la 9 la 17, iar în ultimele două ore fac sport. La nemţi, sportul e materie de Bacalaureat, iar evaluarea se face după tabela internaţională de punctaj. La noi nimeni n-ar lua Bacul după asemenea reguli – nici măcar sportivii de performanţă”, e convins profesorul Titi Scorpie.

————————————————————————————————————–

47.358 de elevi sunt înscrişi în învăţământul preuniversitar, în judeţul Hunedoara

—————————————————————————————–

Liceenii au un bagaj redus de cunoştinţe, chiar şi la sport. O dată, când le-am spus: La dreapta, înainte, declaratiemarş!’, o elevă de-a IX-a m-a întrebat, revoltată, de ce am folosit cuvântul marş

Titi Scorpie, profesor la Liceul „Traian” Deva

 

 

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “În scutirile medicale de sport. 1500 de elevi hunedoreni sunt cocoşaţi, guşaţi, cu lipsă de calciu sau au “diagnostic indescifrabil”

  1. miruna

    Agresivitatea folosita din nou ca argument, din partea unui profesor, la a carui poza, daca va uitati,veti intelege de ce ” o imagine face cat 1000 de cuvine”.
    N-ar strica o ancheta printre elevii de liceu , care ar scoate la iveala atatea nereguli revoltatoare ,incat ar pune in discutie calitatea de dascal a celor care trebuie sa-i faca pe copiii nostri sa indrageasca educatia fizica si miscarea.Profesorii de sport ar trebui sa renunte ei la scutirile medicale de activitate profesionala care i-au transformat pe ei insisi in niste chiulangii!Care mai sunt si platiti pentru asta…

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × 1 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Lansarea implementării proiectului: ,,Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetății Deva, monument al naturii și istoric cu valoare turistică ridicată din Municipiul Deva – Refuncționalizarea Incintei I”, cod SMIS 122812         Mega-construcțiile părăsite ale căii ferate Deva – Brad         CULTURA PRIETENIEI, PRIETENIA CULTURII heART COUTURE, un proiect al regăsirii prin intermediul artei         14 acțiuni de stingere a incendiilor de vegetație uscată         Șofer de 87 de ani implicat într-un accident mortal         Tragedie în penitenciar. Un polițist a fost găsit mort         Șofer băut oprit după ce a făcut ravagii pe străzile din Petroșani         Violență în familie. Tânără bătută de soț cu pumnii         CNAIR reclamă defecte și degradări pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj -Deva         Igienizarea covorului din casa – mentinerea sanatatii intregii familii         Cearta în familie, una dintre cele mai neobișnuite situații pentru care ai putea avea nevoie de-un împrumut         Castelul Corvinilor a intrat în șantier         Accident grav pe șoseaua Hunedoara – Deva         Un tânăr a furat o mașină și a provocat un accident         PĂREREA SPECIALISTULUI NICULESCU. Este sau nu este fierul vechi adevărata miză la Mintia?         Carmen Hărău : „ Dăncilă a plecat, dar PSD a rămas!”         Drumul județean spre cetățile dacice se dezintegrează vizibil         Imagini spectaculoase cu lupul care a dat târcoale unui grup de turişti în Retezat         Spargere la Kaufland Petroșani         Prețuri promoționale la operațiile de cataractă și dioptrii, cu cele mai bune cristaline multifocale, la Opticline Dr. Angelescu