Cum ne vor americanii răul. Azi, pe traseul Hunedoara – Prislop…

           sanduSe apropie 1 Decembrie şi mulţi vor începe să verse cu patos lacrimi pentru ţărişoară. Fiecare în stilul său. Unii strict protocolar. Alţii, cu sloganuri că vom fi iarăşi ce-am fost şi mai mult decât atât, fără să ştie foarte clar ce-am fost şi deci ce-am putea fi, mai mult decât atât… Alţii vor fi foarte mândri că sunt români, afirmând sus şi tare că nu au nici un merit în asta, ci au avut noroc. De regulă, cei care acţionează în manierele descrise fac parte din rândul patrioţilor de profesie, care o dată pe an invocă Patria, Poporul, Tradiţia şi eventual pe americani şi UE – ăştia din urmă ne vor răul, ne-au făcut slugi, mă rog, cunoaşteţi.

            Profitând de timpul nefiresc de frumos al acestei toamne, m-am trezit plimbându-mă pe un drum cel puţin la fel de frumos – cel care leagă Hunedoara de Haţeg prin Silvaş. Aici am dat ochii cu o situaţie concretă, în care iubirea noastră de patrie (această patrie frumoasă…) nu se poate manifesta plenar, foarte probabil din cauza UE şi a americanilor, că altfel nu-mi explic, din moment ce tot românul declară prin sondaje că e om cu frica lui Dumnezeu şi iubitor de ţară. Concret, într-unul din cele mai interesante puncte ale drumului menţionat, aproape de Silvaş şi de intersecţia spre Prislop, se deschide o privelişte pe care aş numi-o spectaculoasă. Pe vreme bună cu cer senin, se văd perfect şi Munţii Retezat, şi Poiana Ruscăi, şi Apusenii până hăt! departe spre Muntele Vulcan de la Buceş şi – pentru cunoscători – spre Roşia Montană. Silvaşul, într-o parte, şi Teliucul, în cealaltă, întregesc priveliştea. Pe o creastă domoală, nu prea departe, se vede cu uşurinţă biserica din Ghelari.

            Îmbătaţi simbolic de atâta frumuseţe, privitorii simt nevoia să se răcorească, de bună seamă îndemnaţi de americani – căci cum altfel ne putem explica reacţia românului iubitor de patrie şi frumos, anume aceea de a lăsa mormane de doze de bere şi peturi, pachete de ţigări, napolitane şi chips-uri taman în locul care permite priveliştea de excepţie. La o privire mai atentă, se poate vedea că fiecare intrând în pădure, fiecare pajişte, fiecare luminiş dintre Hunedoara şi Silvaş sunt marcate de trecerea pe acolo a turiştilor sau ce-or fi ei, „petrecăreţi” cum îi numesc televiziunile. Or mai fi ei şi autentic-tradiţionalii săteni din zonă (aşa am auzit un comentator de radio că spune, „autentic-tradiţional”, că probabil nici autenticul şi nici tradiţionalul nu mai sunt ce-au fost odată, s-ar mai putea completa cu veritabil şi la mare nevoie, strămoşesc).

            Obişnuit să umble maşina de salubritate după el, românul omite că între localităţi nu există jurisdicţie a autorităţilor locale şi aruncă tot ce poate pe unde poate, pentru a-şi marca efemera trecere prin această lume cu pet-uri şi doze de bere, despre care a auzit el că durează până la 200 de ani. Pe de altă parte, cunoscând probabil lozinca celor care adună cu sârg din Parcul de la Simeria sau de pe traseul fostei mocăniţe mizeria altora, anume „nu pot ei arunca gunoi cât putem noi strânge”, aruncătorii vor să demonstreze contrariul, că ba da, ei pot arunca mult mai mult, în mult mai multe locuri, dincolo de raza de acţiune a vreunui grup de voluntari care nu dă neapărat ochii peste cap la auzul cuvântului patrie, dar îşi suflecă mânecile şi adună gunoaie, ca s-o ţină frumoasă măcar estetic, dacă altfel nu se poate…

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Tragedie pe șosea în apropiere de Orăștie         Magistrala feroviară 200 jefuită de hoți         Micia – arc peste timp         Administratorul unui depozit de haine second-hand a fost amendat cu 200.000 de lei         Hunedoara. Încep înscrierile la Atelierul lui Moș Crăciun         Lansare de carte la Galeria de Arte din municipiul Hunedoara: Mihai Petre, „Birtul parcului”         ALEGERI PREZIDENȚIALE. Câți hunedoreni sunt așteptați la urne și unde pot vota         Carmen Hărău (PNL): Prima ordonanță a Guvernului Orban rezolvă problemele majore ale minerilor din Valea Jiului!         PREMIERA SÂMBĂTĂ. Teatrul de Artă Deva, bastion cultural hunedorean, vă aduce Elogiul vieţii. “Glory of living”         Marile săli ale Castelului Corvinilor au intrat în șantier         Povestea tristă a unei familii rămase fără casa din mijlocul pădurii         Scandal uriaș într-un club din Deva. Cornel Mărgan și alți doi interlopi s-au bătut. Cei trei au fost reținuți         Elevă din Orăștie dată dispărută         O tânără căutată de șapte ani pentru crimă a fost prinsă în Italia         Ordin de protecție provizoriu pentru un soț agresiv         SE APROPIE 1 DECEMBRIE. Programul manifestărilor de „Ziua Națională” de la Hunedoara         LA CASTELUL CORVINILOR. „Medieval Robotics Day”         LA DEVA. Lansarea strategiei pentru consolidarea administrației publice         INFRASTRUCTURĂ. Tunelul feroviar Turdaș a fost deschis circulației         A FOST ODATĂ… Zece ani de la dispariția mocăniței de la Hunedoara