Zimbrii dau târcoale satelor din Țara Hațegului

De aproape două săptămâni, mai mulți localnici din Peștența au primit vizita unui zimbru. Cel mai probabil, zimbrul s-a desprins de turma sa şi a coborât din pădure aproape de gospodăriile şi livezile oamenilor. Astfel de scene se petrec adesea în zona Densuş – Peşteniţa, undeau fost aduşi la începutul anului trecut 14 zimbri. Oamenii din Peşteniţa povestesc că au văzut adesea câte un astfel de animal, dând târcoale locurilor din jurul satului în căutarea mâncării.

„A venit de aproape două săptămâni la noi în sat. Oamenii nu se prea apropie de el, doar îl admiră de la distanţă”, spune o altă localnică. Se caută soluţii, împreună cu organizaţia care monitorizează zimbrii, ca animalul să fie readus în turma din pădure, spun oamenii.

Povestea zimbrilor eliberaţi în pădurile din Munţii Poiana Ruscă, pe o suprafaţă de circa 5.000 de hectare, puţin afectată de intervenţia omului, a început în primăvara acestui an. În luna mai, World Wide Fund for Nature (WWF), o organizaţie internaţională care derulează proiecte pentru conservarea naturii, a adus într-un ţarc de aclimatizare din pădurile comunei Densuş, prima turmă de zimbri: doi au provenit din Rezervaţia Valea Zimbrilor din judetul Braşov, iar alte 12 exemplare au fost transportate în România din trei rezervaţii germane: Bad Berleburg, Donaumoos şi Wisentgehege Springe.

„Timp de mai multe luni, cât a durat aclimatizarea lor, zimbrii au trăit într-o zonă de sălbăticire, formată dintr-un ţarc de aclimatizare de circa 14 hectare îngrădit cu un gard de lemn şi cu unul electric şi dintr-o altă zonă de peste 100 de hectare, înconjurată cu gard electric. Au fost ţinuţi acolo pentru a se adapta la habitat, la hrana din natură. După această perioadă de tranzit, în toamna acestui an fost eliberaţi definitiv în sălbăticie, pe cele câteva mii de hectare de pădure şi fâneţe. Acum explorează zona şi încă nu şi-au stabilit un teritoriu exact, dar ştim în ce locuri se află. Au stat mai mult până acum în pădure şi în zona unor livezi abandonate, unde au s-au hrănit cu fructe, iar iarna urcă la altitudini mai înalte. Vom şti însă mai multe despre ei în primăvară”, informau reprezentanţii WWF România.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

8 − 4 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Din bugetul județului Hunedoara se va amenaja un compartiment destinat tratării pacienților cardiaci critici         CJ Hunedoara: Încă 3 milioane de lei pentru drumurile județene         CJ Hunedoara va finanța închiderea deponeului neconform de la Vulcan         Ioan Emanuel Clej (ALDE) candidează la funcția de primar al Devei         Mircea Moloț (ALDE) candidează la funcția de președinte al Consiliului Județean Hunedoara         Petrecere în plină stradă, într-un cartier din Hunedoara         Cum arată noul drum spre Vadu Dobrii         Rechizitoriul „revoltei din cartierul Micro 6 – Hunedoara”         Mircea Moloț: „Valea Jiului s-a oprit pe drumul către dezvoltare”         Turistă accidentată în zona Bucura, din Masivul Retezat         Ani grei de închisoare pentru un recidivist din Petrila         Cum arată șantierul drumului județean Hunedoara – Călan         Bazinele cu apă minerală de pe Valea Mureșului         Ce trebuie să știe turiștii care vor să urce în Retezat cu mașinile, spre Poiana Pelegii         Tânără tâlhărită de fostul prieten, cu 20 de ani mai mare decât ea         Muzeul mineritului a fost restaurat cu fonduri UE         ADR VEST. Școală din Uricani modernizată cu fonduri UE         ORĂȘTIE. Podul care nu mai leagă comunitatea, ci o desparte         6 august 2020. Omagiu minerilor din Valea Jiului         Ziua Minerului. Povestea revoltei muncitorilor de la Lupeni – 1929