(VIDEO) Turnul uitat al dacilor de la Poiana Perții

300

Turnul de apărare din Poiana Perţii se numără printre cele mai spectaculoase monumente antice din România. Deşi ar fi putut reprezenta o atracţie turistică pentru cei care urcă la fortăreaţa dacică din Munţii Şureanu, clasată ca monument de patrimoniu mondial UNESCO, a fost lăsat de izbelişte de autorităţi. Monumentul din Poiana Perţii a fost descoperit de arheologi în anul 1953.

„Spre nord-vest de platoul Blidarului, mai jos de el, sub o pantă împădurită, destul de abruptă, ce coboară aproximativ 30—40 m, se află o poiană frumoasă, întinsă, cunoscută sub denumirea de Poiana Perţii. Ea are forma unui triunghi înconjurat din toate părţile de pădure.

Spre vest este mărginită de o pantă ce coboară în Valea Chişătioarei, iar spre nord muchea acestei poieni coboară tot în Valea Chiştioarei deasupra Grădinii Făeragului. Spre nord-est, Poiana Porţii se prelungeşte printr-o muche numită muchea Chiştioarei cu terase mici, etajate, dintre care unele au adăpostit turnuri de pază de dimensiuni mici.

În partea de vest a poienii se găseşte o ridicătură de pământ care a ascuns resturile unui turn de dimensiuni mari. în partea mai înaltă, de sud-vest, a poienii, o groapă rotundă, adâncă de doi metri, cu marginile ridicate, a dus la presupunerea că aici a existat un rezervor de apă, sau o captare de izvoare”, informa arheologul Ştefan Ferenczi, în 1973.

Turnul patrulater cu laturile de aproximativ 13 metri, impresiona prin dimensiunile şi soliditatea zidurilor sale.

„Turnul, semnalat mai de mult şi conturat în vara anului 1953, are o formă aproape pătrată: 13,35 X 12,70 metri în exterior şi 8 X 7,75 metri în interior. Zidurile turnului, bine păstrate pe laturile de sud-est, sud-vest şi nord-vest, demolate însă (până la două rânduri de blocuri) pe latura de nord-est, au fost construite din blocuri de calcar. Zidul de altfel este construit în tehnica obişnuită dacică; singura intrare cu prag este pe latura de nord-est. Grosimea zidului este de 2,50—2,70 metri. Cu ocazia lucrărilor executate în colţul interior (de sud-est) al turnului, într-o casetă de 2 x 2 m am constatat că zidul turnului a fost construit din 6 şiruri de blocuri. Turnul, desigur, avusese numai cele şase şiruri de blocuri, fiindcă ultimul rînd, superior, pe o porţiune intactă, observată de noi, pînă la cele două margini ale feţei exterioare şi a celei interioare a fost acoperit cu un strat de lespezi de stîncă locală bine aranjate. Trebuie sa presupunem, deci, că partea superioară a turnului era de lemn”, arăta arheologul Ştefan Ferenczi.

În Antichitate, înaintea distrugerii sale, monumentul era mult mai voluminos şi ar fi fost folosit pentru supravegherea văii de sub cetatea Blidaru şi pentru apărarea aşezării dacice şi a cisternei sale de apă, aflată mai sus de acesta. Alte turnuri, de dimensiuni mult mai mici, împânzesc şi ele pădurile din jurul cetăţii.

La începutul anilor ´80, când mai multe cetăţi dacice au intrat într-un program de restaurare, au avut loc lucrări de refacere a turnului dacic şi de amenajarea a zonei din împrejurimile sale. De atunci, însă, monumentul a fost neglijat şi lăsat pradă uitării, iar natura a pus stăpânire pe el.

„Turnul s-a ruinat iar şi a fost năpădit de vegetaţie. Paramentele exterioare sunt prăbuşite pe mai mult de jumătate din lungimea lor, blocurile de piatră sunt împrăştiate în preajma turnului, muşchii acoperă zidurile, vegetaţia de pădure a năpădit întreaga poiană”, informa arheologul Aurora Peţan, pe blogul său, dacica.ro.

În ciuda degradării sale, turnul aflat la doar 50 de metri sub platoul Cetăţii Blidaru a rămas un loc spectaculos, pe care turiştii îl găsesc cu greu, coborând abrupt prin pădure, pe potecile bătătorite doar de turmele de mistreţi.

În 2021, Cetatea dacică Blidaru a intrat în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, împreună cu aşezările de la Costeşti, Piatra Roşie şi Băniţa. Autorităţile judeţene au angajat o firmă de pază pentru a supraveghea situl UNESCO. Turnul din Poiana Perţii, împreună cu alte vestigii din împrejurimile sale, a rămas, însă, în afara ariei de interes a autorităţilor, la fel cum s-a întâmplat şi cu aşezarea de la Feţele Albe, învecinată Sarmizegetusei Regia.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.