(VIDEO) Secretele cetății dacice Ardeu, din Munții Metaliferi

328

Cetatea dacică Ardeu de la poalele Munţilor Metaliferi a fost locuită începând cu secolul I î.Hr. Aici au fost descoperite urmele unui palat nobiliar, al unei fierării dacice, ale unui atelier de bijuterie unde era prelucrat fierul, bronzul, cornul şi numeroase artefecte dacice, printre care o statuie a zeului Mercur şi obiecte decorative din bronz.

Cetatea avea un rol strategic, potrivit istoricilor, pentru că se afla în apropierea vechilor exploatări aurifere din Munţii Apuseni. Cetatea dacică de pe valea Geoagiului putea fi inclusă, la fel ca siturile din Munţii Orăştiei, pe lista monumentelor din patrimoniul cultural UNESCO, fiind apropiată de aşezările care gravitau în jurul Sarmizegetusei Regia, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Astfel, monumentele sale beneficiază de mai puţine măsuri de protecţie ca în restul cetăţilor dacice.

În anii 70, dealul pe care dacii şi-au clădit fortăreaţa a fost excavat parţial, pe durata funcţionării unei cariere de calcar. Din fericire pentru soarta aşezării, exploatarea a fost oprită după câţiva ani, lăsând în urma ei un crater uriaş

De la începutul anilor 2000, arheologii au încercat să salveze din stricăciunile provocate de exploatarea de calcar şi au reuşit să recupereze obiecte antice preţioase pentru istoria locurilor. Campaniile din ultimii ani au dus la descoperirea unor elemente ale fortificaţiei (zid din piatră locală lipită cu lut), a rămăşiţelor mai multor locuinţe, ale unui „turn-locuinţă” (palatul nobilului dac), precum şi ale unui atelier.

Unul dintre cele mai interesante artefacte a fost un zar realizat din os, folosit în Antichitate. Potrivit arheologilor, calitatea obiectului indică faptul că ar fi fost realizat într-un atelier specializat din mediul roman. „El a putut ajunge la Ardeu în urma activităţilor comerciale, în epoca regatului dac. Dar este posibil fie legat şi de un moment istoric în care, pe culmea dealului Cetăţuie de la Ardeu a funcţionat un punct de observare roman”, au informat reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Debutul fortificaţiei dacice poate fi plasat în prima parte a secolului I î. Chr. iar sfârşitul în timpul războaielor cu romanii, la începutul secolului al doilea.

„Pe terasele aflate pe versantul sudic au fost sondate locuinţe aparţinând unei aşezări contemporane cu fortificaţia. Sporadic apar şi obiecte datând din perioada provinciei Dacia, iar din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare, însă pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe”, informează Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Aşezarea a păstrat urme ale locuirii ei din Evul Mediu, respectiv materiale din metal şi ceramică, ce pot fi datate în secolele X-XI, precum şi altele, în secolele XV-XVI. „Cercetările au determinat descoperirea, alături de numeroase alte materiale arheologice şi a doi stili (n.r. instrumente pentru scris) datând din Evul Mediu. Cele două exemplare sunt realizate din fier şi au o lungime de circa 10 centimetri”, informează cercetătorii de la Muzeul Civiliaţiei Dacice şi Romane din Deva.

În apropiere de Ardeu se află ruinele Germisarei, un fost complex termal daco-roman, unde au fost descoperite ruinele unor temple, ale unor băi şi artefacte preţioase, 11 ofrande de aur, oferite zeităţilor de cei care au venit, în antichitate, la Germisara pentru a se tămădui.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.