(VIDEO) Mănăstirea Prislop, tot mai atractivă. Cum s-a transformat așezarea unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca

788

Maicile de la Mănăstirea Prislop au avut şi ele grijă de a înfrumuseţa aşezarea. Cu timpul, au transformat locul într-un adevărat „colţ de Rai”.

Din aşezământul modest înfiinţat în jurul unei biserici de piatră medievală, mănăstirea a devenit o reală destinaţie turistică. Recent, aleile mănăstirii au fost lărgite şi pavate cu marmură, mai multe suprafeţe din curte au fost gazonate, iar micile garduri de lemn au fost înlocuite cu puieţi de brad. Lucrările sunt în desfăşurare şi continuă o serie lungă de investiţii care au schimbat radical înfăţişarea aşezării.

În ultimii ani, mai multe construcţii au fost ridicate în mănăstire şi în împrejurimile acesteia: clădiri noi folosite ca spaţii de cazare pentru maicile, elevele şi oaspeţii mănăstirii, anexe gospodăreşti, alei pavate cu marmură, o filigorie folosită pentru slujbele religioase, construcţii pentru comerţul cu obiecte bisericeşti şi suveniruri, ţarcuri pentru animale, un mic lac reamenajat, grădini, livezi, parcări, chiar şi un târg.

În curte au mai fost amenajate spaţii de vânzare a suvenirurilor şi obiectelor bisericeşti, ţarcuri pentru animale, instalaţii fotovoltaice şi o filigorie unde preoţii oficiază slujbele religioase. Chiar şi mormântul călugărului Arsenie Boca a fost acoperit cu un foişor de lemn. În faţa mănăstirii, un deal a fost terasat pentru a fi amenajată aici o parcare cu peste 300 de locuri, iar drumul spre Prislop a fost modernizat de Consiliul Judeţean Hunedoara.

Mănăstirea Prislop a fost înfiinţată în secolul al XIV-lea, iar de-a lungul timpului a fost locul mai multor evenimente istorice. Aici se afla chilia sfântului Ioan, un călugăr din secolele XV-XVI care şi-a dăltuit singur, într-o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului, locul de vieţuire, însă a murit înainte de a termina lucrarea. Sihastrul a devenit erou al mai multor legende locale, în una dintre ele spunându-se că ar fi fost ucis de vânători, chiar în faţa chiliei sale, după ce ar fi fost confundat cu un animal sălbatic. O altă legendă spune că moaştele sale au fost păstrate vreme îndelungată la Prislop, iar când oamenii au vrut să le mute în Ţara Românească, carul tras de boi în care au fost aşezate nu a mai putut fi urnit din loc.
La Mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab. La mijlocul secolului al XVI-lea, domniţa s-a refugiat în Ardeal, după ce tatăl ei a fost ucis. A vizitat mănăstirea din Ţara Haţegului, iar potrivit unor legende, după ce a băut din apa izvorului de la Prislop s-a vindecat de boala de care suferea. Atunci, domniţa a decis să restaureze din temelii biserica şi să-i dăruiască odoare scumpe şi „o icoană făcătoare de minuni”.

Tot aici a fost înmormântat, în 1989, călugărul Arsenie Boca, una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. Arsenie Boca s-a născut în 29 septembrie 1910 în satul Vaţa de Sus din Munţii Zarandului, priminde numele de Zian Vălean. În anii ’40, a ajuns duhovnic la mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş şi apoi la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, aflată la circa 100 de kilometri de locul său natal. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat pe lista neagră autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare. Din anii ´50, autorităţile comuniste i-au interzis duhovnicului să mai îmbrace straiele preoţeşti, însă popularitatea sa a continuat să crească.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *