(VIDEO) Hunedoara, împânzită de monumente istorice prețioase lăsate de izbeliște

720

Mai multe monumente istorice din judeţul Hunedoara au rămas „ale nimănui”. Autorităţile nu s-au preocupat de situaţia lor, înrăutăţită de-a lungul timpului, nu au fost mai fost reabilitate şi îngrijite, iar deşi puteau deveni atracţii turistice, datorită unicităţii şi istoriei lor, unele au fost lăsate pradă distrugerii.

Cetatea dacică Feţele Albe, considerată de unii istorici un fost cartier al Sarmizegetusei Regia, se află în vecinătatea capitalei dacilor din Munţii Orăştiei. A fost distrusă şi incendiată de romani în timpul războaielor de la începutul secolului al doilea, însă ruinele sale au rămas atractive pentru cei care ajung în ţinutul dacilor.

Adesea, pot fi văzute aici urmările ritualurilor la care participă grupuri de meditaţie şi religioase: candele, flori, talismane, fructe aduse ca ofrande, temple improvizate din blocurile antice rămân în urma oaspeţilor săi. În 2018, un incendiu de vegetaţie care ar fi fost produs tocmai din cauza unor candele uitate în frunzişul care acoperea monumentul a calcinarea şi sfărmarea mai multor vestigii antice.

 

În ciuda importanţei sale, situl a rămas al nimănui. Nici Consiliul Judeţean Hunedoara nu l-a vrut, deşi ar fi putut solicita preluarea sa în administrare, împreună cu Sarmizegetusa Regia şi cu alte patru cetăţi dacice din judeţul Munţii Şureanu – situri UNESCO. Feţele Albe a rămas un loc vulnerabil în faţa distrugerilor, afectat de turişti, de căutătorii de comori şi de copacii prăbuşiţi.

Micia, greu de găsit

Micia, un fost „pagus” (comună) antic, înfiinţat pe malul Mureşului, la zece kilometri de Deva se numără printre monumentele cele mai neglijate de-a lungul timpului, din judeţul Hunedoara.

Fosta localitate de frontieră a Daciei romane se întindea pe circa 25 de hectare în Antichitate. Teritoriul ei a fost redusodată cu construcţia Termocentralei Mintia, a magistralei feroviare şi a gospodăriilor localnicilor din Mintia. În Micia, au rămas conservate câteva monumente importante, ca termele de pe malul Mureşului şi amfiteatrul antic.

Ruinele Miciei au fost neglijate de-a lungul timpului și nu există nici măcar un indicator spre aşezare, în timp ce căutătorii de comori le-au scormonit frecvent, distrugând sau făcând să dispară vestigii preţioase.

Cetatea Colț

Cetatea Colţ oferă oaspeţilor săi ocazia de a vedea un monument medieval în întreaga lui splendoare, o fortreaţă veche de şapte secole şi ruinată de peste două secole, care şi-a păstrat autenticitatea.

La poalele cetăţii medievale a fost construită între anii 1310 şi 1315 biserica de piatră Colţ. Spre deosebire de aşezământul religios, cetatea nu a putut fi restaurată. Pădurea şi terenul din împrejurimile castelului medieval aparţin comunei Râu de Mori, dar situaţia juridică a monumentului istoric nu a fost clarificată până în prezent.

Furnalul de la Govâjdia

Furnalul de la Govăjdia a fost construit între anii 1806 şi 1810 pe amplasamentul unui fost atelier de fier din Evul Mediu. La sfârşitul secolului al XIX-lea, furnalul, alimentat cu minereu de fier de la vechile mine din Munţii Poiana Ruscă, producea anual peste 8.000 de tone de fontă cenuşie.

Şi-a încetat activitatea în jurul anului 1924, iar în Al Doilea Război Mondial a fost dezafectat parţial, de teama localnicilor ca zona să nu fie bombardată. De atunci clădirea veche de două secole a rămas una dintre atracţiile turistice din împrejurimile Hunedoarei.

Monumentul istoric este unic în România şi reprezintă unul dintre cele mai vechi furnale cu turnare în flux continuu de producţie care pot fi vizitate în Europa.

Cu timpul, din cauza lipsei măsurilor de conservare şi a îngrijirii, clădirea furnalului şi cuptorul au ajuns într-o stare avansată de degradare.
Autorităţile din Ghelari au încercat de-a lungul timpului să acceseze fonduri pentru reabilitarea monumentului, însă nu au reuşit. În ultimii trei ani, furnalul a fost înscris pe lista celor aproape 100 de monumente istorice, cuprinse în Programul Naţional de Restaurare, derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului. Furnalul de la Govăjdia are nevoie de lucrări de restaurare şi consolidare, însă a rămas pe lista de aşteptare, nefiind alocate fonduri pentru realizarea lor.

Biserica Mariei Tereza

Biserica din fostul sat Baia Craiului a fost cea mai impunătoare dintre aşezămintele romano-catolice aflate în regiunea minieră. Se spune că ar fi fost ctitorită chiar de împărăteasa Maria Tereza (1717 – 1780).

Ruinele sale pot fi văzute la coada Lacului Cinciş, unde râul Cerna se strecoară printre versanţi şi se revarsă în lacul de acumulare. Biserica şi-a încetat funcţionalitatea la începutul anilor ´60, când a fost construit barajul Cinciş, aflat la zece kilometri de Hunedoara. Atunci, mai multe sate din Ţinutul Pădurenilor au fost înghiţite de ape.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.