(VIDEO) Fețele Albe, așezarea dacică valoroasă, neglijată complet de autorități

444

Deşi Feţele Albe se află la mai puţin de patru kilometri de Sarmizegetusa Regia, a rămas unul dintre cele mai neglijate monumente istorice din România.

De la începutul anilor ´70, când s-au încheiat ultimele campanii arheologice, monumentul ascuns în mijlocul unei păduri dese de fag şi molid a fost abandonat.

„Descoperirile de la Şesul cu brânză încep să pună în lumină o aşezare civilă dacică orarecum deosebită. Complexul de ziduri de pe terasă dă impresia unei aşezări mari, înfloritoare, pentru amenajarea căreia s-au făcut multe eforturi. Terasele suprapuse, încinse de brâurile zidurilor de calcar, aduc în minte, păstrând, fireşte, proporţiile, imaginea Pergamului elenistic. Nicio aşezare dacică descoperită până acum nu se poate compara, din punct de vedere arhitectonic, cu ceea ce s-a găsit la Feţele Albe. Un tablou asemănător îl oferă doar terasele incintei sacre de la Sarmizegetusa”, arătau arheologii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu, într-un studiu publicat în 1969 în revista „Acta Musei Napocensis”.

Arborii doborâţi de furtuni i-au zdrobit vestigiile, rădăcinile lor au dislocat zidurile şi le-au împins în valea abruptă. Însă cele mai mari distrugeri le-au făcut oamenii. Un drum forestier a tăiat o parte din sit, în anii ´60. Apoi, după 1990, turiştii, căutătorii de comori şi amatorii de ritualuri ajunşi în număr tot mai mare aici au grăbit devastarea sitului.

„Acum, la Feţele Albe este mizerie. Cărarea care duce la monument e o toaletă publică, blocurile din zid sunt dislocate şi folosite ca loc de şezut, iar templul din sit e plin de lumânări şi de icoane. Vindecători şi vrăjitori, astrologi şi extremişti religioşi îşi fac – pe rând sau laolaltă, cu certuri şi ameninţări – ritualurile numai de ei ştiute, care fac rău monumentului. Iar terasele din jurul monumentelor sunt mutilate de gropi proaspăt scurmate de căutătorii de comori”, scria, recent, Vladimir Brilinsky, fostul administrator al Sarmizegetusei Regia.

Apelul său pentru salvarea de la distrugere a monumentului antic a fost ignorat de autorităţi. În 2013, Consiliul Judeţean Hunedoara a preluat în administrare Sarmizegetusa Regia, iar în urmă cu doi ani alte patru cetăţi dacice din judeţ (Blidaru, Costeşti Piatra Roşie şi Băniţa) au intrat în grija instituţiei. Feţele Albe, situl considerat de unii istorici un fost cartier de lux al Sarmizegetusei Regia a fost uitat de autorităţi, rămânând astfel un loc al nimănui.

Despre această aşezare, localnicii cred că a fost locul unde trăiau preotesele zeiţei Bendis (cunoscută ca sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) – divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor. La Feţele Albe se văd urmele templelor şi ale altarelor mistuite. Rămăşiţele sanctuarelor din calcar ies, ca nişte colţi albi, de sub covorul de vegetaţie şi de sub rădăcinile sub care a fost ascunsă aşezarea. Unii oaspeţi ai sitului şi-au înfiinţat propriile sanctuare, din pietre găsite pe terasele antice.

Unii istorici au susţinut că numele „Feţele Albe” provine de la culoarea albă a numeroaselor ziduri de calcar ce compun terasele. „Noi spunem, potrivit tradiţiei, că numele locului vine de la fetele albe la faţă care slujeau în cetate. Aveau feţele albe pentru că nu ieşeau niciodată din acel loc, nu se arătau lumii“, povestea o localnică.

Oamenii din zona Grădiştii afirmă despre pădurea din jurul Feţelor Albe că ar fi bântuită. Noaptea nu este deloc indicat călătorilor să rămână în pădure. În apropierea templelor, o suprafaţă considerabilă din pădurea seculară de brad este uscată. Soarele pătrunde cu greu prin desişul pădurii care o înconjoară

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *