(VIDEO) Drumul roman, dezvelit la Măgura Uroiului. Cât de bine s-a păstrat

400

Rămăşiţele unui drum antic şi a unei necropole romane de incineraţie au fost scoase la iveală la Măgura Uroiului.

Descoperirile au fost realizate cu ocazia lucrărilor de modernizare a şoselei Uroi (Simeria) – Geoagiu (DJ 107 A), aflată în şantier din vara anului trecut. În mai multe locuri dintre cele două localităţi de pe Culoarul Mureş – Nord, aflate la o distanţă de 20 de kilometri, au avut loc descărcări arheologice, iar oamenii de ştiinţă au scos la iveală vestigii din cele mai vechi epoci în care valea Mureşului a fost locuită de oameni.

Cele mai spectaculoase descoperiri pot fi observate sub Măgura Uroiului, unde a fost dezvelită o secţiune bine conservată din drumul roman care trecea prin Simeria, traversa Mureşul pe la Uroi şi apoi urma malul drept al râului spre Geoagiu, unde în Antichitate funcţiona un castru roman (la Cigmău) şi faimoasele băi termale Germisara.

În imediata vecinătate a secţiunii din drum, care se suprapune parţial cu şoseaua Simeria – Geoagiu, arheologii deveni au scos la iveală rămăşiţele unui cimitir roman. Cercetările arheologice în punctele de pe marginea drumului judeţean vor mai continua până la sfârşitul verii, iar după finalizarea lor, cele două situri vor fi conservate, prin acoperirea cu pământ, potrivit administratorului public al judeţului Hunedoara, Costel Avram.

De la mijlocul secolului trecut, arheologii au cercetat zona de la poalele dealului vulcanic în căutarea drumului roman care traversa zona spre ţinutul aurului din Munţii Metaliferi. Atunci o secţiune bine conservată drumului antic a fost descoperită pe celălalt mal al Mureşului.„Lângă întreprinderea Marmura, în terasamentul căii ferate, a fost suprins profilul drumului roman care se îndrepta spre nord-est, trecând prin Simeria la Uroi (Petri), apoi pe malul drept al Mureşului, spre Germisara. În substrucţie, drumul are bucăţi de piatră de Uroi (augit-andezit), în dimensiuni de 30 – 40 de centimetri, peste care s-a aşezat un strat de pietriş. Suprafaţa este bombată, iar lăţimea drumului este de 8,5 metri”, informa arheologul Beniamin Basa, în urma cercetărilor din anii ´60. În cea mai mare parte, drumul antic se suprapune cu şoseaua Simeria – Geoagiu, însă în unele zone s-au păstrat rămăşiţe ale vechiului drum, dar şi ale ramificaţiilor acestuia.

Cea mai bine conservată dintre ele se află la marginea oraşului Geoagiu, înspre castrul Cigmău. Drumul lega aşezarea militară de pe malul Mureşului de Germisara – locul izvoarelor termale, băilor şi templelor romane, localitate traversată de drumul spre minele antice de aur din munţii Metaliferi.

Numeroasele vestigii arheologice descoperite la Măgura Uroiului oferă detalii despre importanţa pe care o avea aşezarea de pe malul Mureşului în Antichitate. Dealul vulcanic cu formă proeminentă poate fi distins de către cei care circulă pe Autostrada Deva – Sibiu, de la peste 30 de kilometri, însă o parte din forma sa actuală a fost „sculptată” în urma exploatărilor din Antichitate. Aşezarea de sub Măgura Uroiului a fost, în vremea dacilor şi romanilor, un sat de pietrari: anticul Petrae (Petris) menţionat chiar şi pe Tabula Peutingeriana una din hărţile cunoscute ale Imperiului Roman, potrivit „Repertoriului arheologic al judeţului Hunedoara” (Sabin Luca, 2005).

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.