(VIDEO) Drumul pavat din cetatea dacică Piatra Roșie, în pericol

408

Cetatea dacică Piatra Roşie face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO şi este faimoasă pentru drumul său de piatră, vechi de peste două milenii, care şi-a păstrat componentele sale originale.

Rămăşiţele drumului antic pavat de la Piatra Roşie, vizibil pe o distanţă de 40 de metri, au fost însă neglijate, iar numeroase blocuri de piatră s-au desprins din el şi s-au rostogolit în râpa (groapa naturală) din vecinătatea sa. Altele au fost smulse sau vandalizate de turişti şi de căutătorii de comori.

 

 

„Starea de conservare a drumului este în ansamblu destul de bună, însă în partea dinspre dolină blocurile au început să alunece cu tot cu solul de sub ele, reclamând de urgenţă lucrări de consolidare”, informează arheologii pe site-ul piatra-rosie.ro, dedicat aşezării dacice. Distrugerile au fost mai accentuate în ultimul deceniu, când numărul vizitatorilor a crescut de la an la an. Aproape două mii de ani, blocurile de piatră care compun drumul pavat, încălecate unul peste celălalt şi înfipte în pământ, au rezistat timpului, în ciuda înclinaţiei mari a terenului.

Nu numai drumul antic al cetăţii a fost afectat de distrugeri, ci şi monumentele din situl arheologic. Turnurile, rămăşiţele unor edificii antice şi zidurile de la Piatra Roşie au fost vandalizate de oaspeţii aşezării, iar în incintele ei zeci de arbori au rămas doborâţi peste vestigii. Câteva vetre de foc au fost lăsate de cei care au campat în mijlocul sitului UNESCO, înconjurate de vegetaţia abundentă care ascunde cea mai mare parte a ruinelor antice.

În 2020, cetăţile dacice Piatra Roşie, Costeşti, Blidaru şi Băniţa au fost preluate în administrare de Consiliul Judeţean Hunedoara, de la Ministerul Culturii. Autorităţile judeţene au obligaţia să protejeze, să conserve, să pună în valoare şi să asigure paza monumentelor istorice şi a zonei de protecţie a acestora. Acest lucru nu a fost făcut până în prezent, deoarece încă nu a fost clarificată situaţia jurudică a terenurilor. Procedurile de preluare în administrare de către CJ Hunedoara sunt de durată, susţin reprezentanţii instituţiei, fiind necesare exproprieri ale unor terenuri pe care se află aşezările şi care nu au fost în proprietatea statului român.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *