Transformarea spectaculoasă a lacului Cinciș, după luni de secetă

6003

Toamna, când nivelul Lacului Cinciş din Hunedoara este redus pentru a preîntâmpina viiturile şi inundaţiile de primăvară, zona de la „coada” acumulării hidrografice oferă o privelişte aparte. În faţa bisericii romano-catolice ruinate, întinderea de apă s-a transformat într-una de nămol, prin mijlocul căreia şerpuieşte râul Cerna.

După mai multe luni secetoase, un covor de vegetaţie a luat locul luciului de apă, iar pâlcurile de stuf şi tufe conturează cursul Cernei, ale cărei ape repezi înaintează încă aproape 500 de metri înainte de a se preface în lac. Până în anii ’60, când a fost înfiinţat Lacul Cinciş, râul izvorât din Munţii Poiana Ruscă traversa în aceeaşi zonă satul Baia Craiului. Îşi urma apoi cursul prin satele Moara Ungurului, Cerna şi Cinciş, ajungând în Teliuc şi Hunedoara în drumul ei spre valea Mureşului.

În primele decenii după amenajarea lacului de acumulare, în faţa bisericii turiştii puteau ajunge cu vaporaşul şi chiar puteau intra în interiorul acesteia cu bărcile. Urmele vremurilor în care biserica se afla parţial sub ape se văd întipărite pe zidurile ei. Anii secetoşi, acumulările de nămol şi aluviuni au făcut însă ca apa să nu mai ajungă la biserica abandonată pe mal.

Lacul Cinciş şi barajul său au fost create la începutul anilor ’60, la circa 10 kilometri de Hunedoara, iar pentru a face loc amenajării hidrografice – rezervorul uriaş de apă al Hunedoarei şi al combinatului siderurgic – au fost inundate satele Cinciş-Cerna, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni. Localnicii au fost strămutaţi pe dealul în care avea să fie clădit noul sat Cinciş – Cerna, lăsând în calea apelor vetrele unora dintre cele mai vechi aşezări din împrejurimile Hunedoarei.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.