Splendoarea apusului de soare în Săcărâmb

Imaginile publicate de Andreea Văduva, o tânără din Hunedoara pasionată de fotografie, surprind priveliștea splendidă a apusului de soare, înfățișată călătorilor care urcă la ruinele „bisericii trăsnite” din Săcărâmb, unul dintre punctele de belvedere ale așezării aflată la circa 25 de kilometri de municipiul Deva.

Cei care ajung la vechea biserică greco-catolică, devastată de trăsnete și furtuni, se trezesc în mijocul unuia dintre cele mai frumoase peisaje din ținuturile Transilvaniei, întregit de înfățișarea Dealului Calvaria Mare.

Satul Săcărâmb din Munţii Metaliferi are o istorie impresionantă. S-a dezvoltat de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când a devenit un „El Dorado” al familiilor de mineri din întreaga Europă. Povestea ținutului aurului este strâns legată de cea a locului misterios în jurul căruia s-a întins aşezarea și care atrage cel mai adesea atenția oaspeților săi.

Un con vulcanic, din adâncurile căruia în ultimele trei secole au fost scoase cantităţi impresionante de metale preţioase şi rare, ca teluriul şi nagyagytul, a rămas simbolul fostului orăşel minier al secolelor trecute. Înfăţişarea muntelui a atras atenţia unui număr mare de exploratori străini din trecut, dornici să viziteze locul pe care l-au numit un El Dorado al Europei. „Dealul Patimilor” sau „Calvaria mare”, aşa cum a fost numit în unele relatări, a apărut de-a lungul timpului în nenumărate gravuri care ilustrau jurnalele publicate de străinii care au călătorit în Transilvania.

„Dacă priveliştea din localitate printre munţii despărţiţi este deja frumoasă, atunci din vârful piramidei, cu 196 picioare mai sus, ea este de neîntrecut. Înspre sud, priveşti către câmpia încântătoare pe care se află Deva cu cetatea să minunată şi multe alte localităţi. Mult mai departe, ca prin ceaţă, se zăreşte splendidul castel al Hunedoarei, iar în fundal munţii acoperiţi cu zăpadă veşnică, străjuind plăcuta vale a Haţegului ”, relata savantul austriac Joseph Adalbert Krickel, care a vizitat Săcărâmbul în februarie 1828.

Foto: Andreea Văduva

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!