Soarta ruinelor combinatului din Hunedoara depinde de fondurile europene

553

Declinul Combinatului siderurgic din Hunedoara a început după 1990, când au avut loc primele disponibilizări masive, urmate de jafurile din colosul siderurgic şi de primele demolări în uzinele sale. În anii 2000, sute de clădiri şi instalaţii care ocupau aproape 140 de hectare din combinatul siderurgic Hunedoara au fost puse la pământ.

Construcţii înalte de zeci de metri au fost transformate în moloz şi fier vechi. Rămăşiţele lor au fost valorificate, însă firmele de demolări nu s-au mai ocupat de ecologizarea zonei. În pământ au rămas înfipte, unele la adâncimi impresionante, fundaţiile unor adevăraţi coloşi de beton. Ruinele uriaşe au rămas marea provocare înainte ca zona să poată fi reutilizată.

După 1990, doar 20 de hectare de teren de pe vechea platformă siderurgică (138 de hectare), aflată în administrarea municipalităţii, au fost curăţate, decontaminate şi transformate într-un parc de afaceri dotat cu parcele puse la dispoziţia investitorilor. Costurile ecologizării fostei zone industriale au crescut de la an la an, iar în prezent, singura şansă pentru realizarea unor astfel de investiţii sunt fondurile europene.

„Două proiecte vizează ecologizarea unei suprafeţe totale de aproximativ 100 de hectare. Acestea urmează a fi depuse pentru evaluare şi finanţare prin Programul pentru Tranziţie Justă. Conform primelor estimări făcute, ecologizarea suprafeţei amintite ar costa minimum 80 – 90 de milioane de euro. Un al treilea proiect are ca obiectiv transformarea altor 8,7 hectare de pe vechea platformă siderurgică într-o grădină urbană, tot prin intermediul unui proiect pentru care se intenţionează a se solicita finanţare europeană, de data aceasta prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, arată reprezentanţii Primăriei Hunedoara.

Până când zona va fi ecologizată sau natura va acoperi cu totul rămăşiţele vechii platforme siderurgice, localnicii rămân cu priveliştea „post-apocaliptică” a fostului complex siderurgic.

În afara suprafeţei administrată de municipalitate, prin Eco Sid, alte câteva sute de hectare de teren sunt ocupate de secţiile rămase în funcţiune şi dezafectate ale combinatului Mittal Steel, unde mai lucrează circa 700 de oameni, şi de haldele de steril de la marginea Hunedoarei.

Comentarii FB

comentarii




5 thoughts on “Soarta ruinelor combinatului din Hunedoara depinde de fondurile europene

  1. Kise Leff

    Conform articolului 194 din Codul Muncii,angajatorul, adică ApaPROD-ul, avea OBLIGAȚIA ca o dată la 2 ani,respectiv 3 ani , să organizeze cursuri de pregătire profesională .S-a făcut VREODATĂ așa ceva ?

    Reply
  2. Șo Șoaca

    Întrebat dacă știe dacă există vreo grilă de salarizare la ApaPROD ,așa cum există la Consiliul Județean , completați pe linia punctată ce ar răspunde domnul Laurențiu Nistor.

    Reply
  3. Gherman

    Un simulacru de negocieri la Apaprod

    Va fi atâta timp cât la conducerea județului și a firmei vor rămâne aceleași personaje .
    Adică fără sporuri,transport și cu cele mai mici bonuri.
    Cât despre apartenența la o confederației sindicale,nu se va face nici un demers deorece deranjează.Mult.

    Reply
  4. Maicher

    Dacă sunt folosite ca la Apaprod atunci mai bine nu, lăsațile naibii așa căci vor fi ,efectiv,bani aruncați pe fereastră.Nu credeți, așa-i?Ce părere aveți domnul Nistor?

    Reply
    1. Ioanci

      Părerea lu’ domnu’ Nistor e cau nu are nici o părere.Adica să trimită cat mai repede ApaPROD-ul la REMAT.

      Reply

Dă-i un răspuns lui Ioanci Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.