Singurătatea satelor din tărâmul de vis al Grădiștii Muncelului

Parcul Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina se întinde pe mai mult de 38.000 de hectare, în Munţii Şureanu, iar între limitele ariei protejate trăiesc doar câteva mii de oameni.

Parcul natural ocupă teritoriul administrativ al comunelor Pui, Orăştioara de Sus şi Boşorod, iar cele câteva sate de pe raza lui sunt risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri. Toate aşezările sunt înconjurate de pădurea care ocupă peste 70% din suprafaţa parcului natural. Cele mai multe dintre cătunele aflate în aria parcului natural nu au curent electric, apă sau canalizare, drumurile lor sunt aproape inaccesibile iarna, însă oamenii sunt obişnuiţi cu acest mod de viaţă.

Cătunele neștiute

David locuiește în Pietroasa, un cătun invizibil pe harta judeţului Hunedoara, în vecinătatea cetăţii Blidaru. „Nu sunt drumuri până la casa mea şi simt singurătatea acestor locuri, însă vara, când privesc cerul şi văile, nu mai am nevoie de nimic altceva“, spune bătrânul, mulţumit cu viaţa solitară pe care o duce. Pentru că nu sunt drumuri până la casa lui, situată într-o vale, înconjurată de ruinele mai multor case părăsite, omul a săpat singur un drumeag, până la poteca din apropierea cetăţii Blidaru. „Au fost vremuri în care eram vizitat doar de urşi, lupi şi alte vietăţi care se ascund prin pădure şi dau târcoale la animale şi la porumbul din grădină”, a povestit David. Bărbatul nu are televizor, radio, curent electric, abia a auzit de preşedintele României, iar casa lui veche o luminează cu un felinar.

Ioan (71 de ani) locuieşte împreună cu soţia sa în Comarnic, un alt sat al cărui nume nu apare pe hărţi. „Întreaga zi ne-o petrecem având grijă de animalele de pe păşuni. Avem peste 100 de oi, vaci şi cai. Ne încălzim la sobă şi ne luminăm casa cu ajutorul dinamului, iar după două ore de mers pe jos ajungem la primul sat, Ohaba Ponor, unde este magazin“, povesteşte Ioan. Ioan îşi câştigă existenţa din oierit şi vânzând ţuica pe care o produce în gospodărie. „În trecut, la marginea satului a existat o carieră de bauxită, la care am lucrat şi eu vreo opt ani, până s-a închis pentru că nu a fost rentabilă. Oamenii au părăsit apoi aceste locuri, însă în ultimii ani au început să se întoarcă, mai ales vara, când munţii sunt de o frumuseţe care nu te lasă să mai pleci. Vin şi turişti, din ce în ce mai mulţi, în pustietatea aceasta. Vin cu motoarele şi mai trag pe la câte o casă veche ori stau cu cortul pe dealuri“, mai spune ciobanul.

Mulţi dintre turiştii care ajung pe drumul de ţară ce porneşte din satul Ohaba Ponor şi străbate văile Şureanului se îndreaptă spre Peştera Cioclovina. „Peştera este cam la vreo două ore de mers pe jos din satul Federi, dacă ştii potecile prin pădure. Dacă nu, fie te rătăceşti, fie mergi pe calea ocolită şi ajungi acolo în trei-patru ore. Pe drum însă ai ce vedea: peşteri, un zid dacic, locuri minunate despre care se spune că ascund comori şi animale sălbatice“, explică Ioan, un bătrân din Federi, un sat aflat în Parcul Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina.

Ursici – satul păstorilor

Oamenii din Ursici şi-au construit casele din lemn pe culmile munţilor, deasupra pădurilor de fag, molid şi mesteacăn, la capătul unor poteci care se bifurcă de mai multe ori, pentru ca aşezarea să fie ferită de străini. Contactele cu civilizaţia sunt rare. Cei din Ursici îşi îngroapă morţii în curte, la drum, împodobindu-le crucile cu flori şi ciucuri de lână, iar la naştere le aşteaptau pruncilor ursitoarele, chemate să prezică firul vieţii fiecăruia. Cea mai sigură cale spre sat este un drum forestier îngust şi greu accesibil, mărginit pe alocuri de prăpăstii. De la poalele muntelui şi până la prima casă din Ursici, locuită de o familie de crescători de vaci, sunt cel puţin zece kilometri, iar de aici până la următorul cămin din sat care încă nu a fost părăsit de stăpâni mai trebuie străbătuţi aproape doi kilometri. Numele satului Ursici vine de la urs şi de la ursită, potrivit unor etnografi. Sătenii din Ursici păstrau sărbători vechi, uitate: ziua ursului şi ziua lupului, ambele ţinute la început de februarie. Cei mai mulți se îndeletniceau cu păstoritul și cu creșterea vitelor.

Arie protejată de interes naţional

Parcul Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina a fost înfiinţat în 1979, iar din anul 2000 a fost declarat arie protejată de interes naţional. Este situat în Munţii Şureanu, cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi Munţii Sebeşului, fiind mărginit de depresiunile Haţegului şi Orăştiei. Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina cuprinde unele dintre cele mai importante aşezări antice de pe teritoriul României: cinci cetăţi dacice aflate în Patrimoniul UNESCO. „Perla“ ariei protejate din judeţul Hunedoara este Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei pre-romane.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Centrul Județean pentru Managementul Situațiilor de Urgență împlinește 6 ani de la primul apel. Bilanțul instituției         Focar de pestă porcină africană. Mai mulți mistreți au fost găsiți morți         Greva muncitorilor de la SEWS R Deva a încetat. Oamenii au obținut o victorie uriașă         Medicii și conducerea spitalului din Deva se contrazic pe meniul bolnavilor: „Este o situație extrem de gravă”         Șofer inconștient, manevră criminală pe DN 7. Scena șocantă înregistrată de o cameră de bord         BIROCRAŢIA, ETERNA BOALĂ A SPITALELOR. Prefectul judeţului Hunedoara intervine în criza tomografului de la Deva         DESCOPERIRE. În “patria” Dinozaurilor Pitici. Ciorile erau exagerat de mari         Angajații SEWS-R Deva au intrat în grevă, fabrica e în fierbere. Conducerea companiei încearcă să oprească protestul         Arestări în cazul prostituatei de lux din Deva snopită în bătaie după ce a refuzat un italian         Tânără prostituată snopită în bătaie într-un apartament din Deva, la comanda unui italian         Ce suprafață de pădure va fi regenerată în 2020, în Hunedoara         Activitatea Poliției Locale în ultimul trimestru din 2019         Eminescu cel veșnic         Fraude pentru obținerea de fonduri UE prin APIA Hunedoara         ANI a găsit-o în incompatibilitate pe Delia Bada, fosta șefă a spitalului din Deva         PIAȚA MUNCII. Rata șomajului din județ a crescut         ÎN AJUTORUL OAMENILOR. Şase ani de funcţionare a CJMSU Hunedoara fără nicio secundă e întrerupere         Castelul Corvinilor a adus venituri de 1,6 milioane de euro         Situația regretabilă remarcată de un istoric, despre salariile polițiștilor locali: „Mi-au trebuit 40 de ani de cercetări şi publicaţii ştiinţifice ca să le ating pragul salarial”         2020, AN ELECTORAL. Ruinele Devei în vizorul Primăriei