Sentință definitivă în dosarul retrocedărilor controversate din Retezat

211

Joi, Tribunalul Hunedoara a pronunțat sentința definitivă în dosarul retrocedărilor controversate din Retezat.

Instanța respinge ca nefondate recursurile civile declarate de pârâtele reclamante reconvenţional Pongracz Elisabeta (Elisabeth) şi Helene Karolyi şi de către pârâtul S.C. Rotunda SRL, împotriva sentinţei civile nr. 327/10 august 2020 pronunţată de Judecătoria Haţeg. Fără cheltuieli de judecată în prezentul recurs, urmând a fi valorificate de intimaţi, pe cale separată. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi data de 10 noiembrie 2022”, arată decizia magistraților.

Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg, după ce Academia Română a solicitat anularea celor trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy.

În august 2020 magistraţii au stabilit că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy (decedată în 2016 în Austria) şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa uriaşă din Retezat, au fost nelegale.

Instanţa de fond a stabilit că presupusele moştenitoare ale fraţilor Ludovic (Lajos) şi Gabor Kendeffy nu puteau solicita şi nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 3.679 ha şi 9.400 mp., respectiv 6.029 ha si 9.000 mp pe teritoriul comunei Râu de Mori, în cotă de 1/1, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale. Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate – se arată în dosar.

Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetăţenie română în 2005. A obţinut-o patru ani mai târziu. „Potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena, a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate”, se arată în dosar.

Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa de fond, potrivit minutei hotărârii, care nu a rămas definitivă.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *