Vladimir Brilinsky a avut în ultimii ani o contribuţie semnifcativă la ocrotirea Sarmizegetusei Regia. Fostul administrator de la Sarmizegetusa Regia a dezvăluit în ce situaţie se aflau cetăţile dacice din Munţii Orăştiei în anii 2000, când deşi erau incluse pe lista selectă a siturilor din patrimoniul cultural mondial UNESCO, autorităţile române continuau să le neglijeze.

Relatarea lui scoate la iveală detalii puţin cunoscute despre haosul care domnea în aşezările din Munţii Orăştiei.

Dosarul de clasare al cetăţilor dacice, pentru a fi incluse ca parte integrantă în  Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), a fost întocmit pe la mijlocul deceniului nouă al secolului trecut, scrie acesta.

„Câţiva ani mai târziu, cetăţile dacice au fost incluse în Patrimoniul Mondial cu drepturi depline. Inclusiv acela de a nu fi batjocorite. Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că, după acest moment, în cetăţile dacice şi în arealul Munţilor Orăştiei s-a instaurat haosul şi fărădelegea. Căutători de comori şi elucubraţionişti, şarlatani şi vânzători de iluzii deşarte au găsit în locul stăpânit odinioară de Decebal o veritabilă „vacă de muls” care putea produce lapte din belşug. Dacă primii căutau, cu lăcomie, aur şi îmbogăţire rapidă, distrugând stratul arheologic şi păgubind statul de valori patrimoniale de zeci de milioane de euro, cei din urmă aveau o altă metodă de a-şi umple buzunarele. Din celebra MISA, care a organizat primul ritual în 1996 cu 3.000 de persoane, cu difuzoare din care răsunau strigătele lui Amza Pelea, cel care îl interpreta pe Decebal în filmul Dacii, şi cu păhărele de urină trecute din mână în mână, s-au desprins, în timp, alte secte conduse de alţi guru care vedeau cât de uşor îşi umplea Bivolaru buzunarele, exploatând naivitatea. În 2012, cetăţile dacice erau bântuite de peste 60 de secte cu tot atâţia conducători, cu ritualuri şi doctrine diferite, cu rivalităţi mai mult sau mai puţin paşnice. Monumentele erau vandalizate, sparte cu barosul, iar rămăşiţele erau fie duse acasă, fie introduse în corpul enoriaşilor naivi, ca purtătoare de energie veşnică şi potenţă îndelungată”, scrie Vladimir Brilinsky, pe site-ul publicaţiei Ancheta de Hunedoara.

În 2013, Consiliul Judeţean Hunedoara a preluat în administrare Sarmizegetusa Regia, de la Ministerul Culturii, iar în scurt timp situaţia acesteia s-a ameliorat. Celelalte aşezări dacice au rămas însă „ale nimănui”, fără paza şi îngrijirea cuvenite, iar actele de vandalism au continuat în arealul lor.

„În mai puţin de trei luni, au dispărut din zona administrată de la Sarmizegetusa Regia actele de braconaj arheologic şi ritualurile elucubraţioniste ale vânzătorilor de iluzii. Rămân, însă, celelalte cetăţi, ale nimănui, ca locuri de regrupare a liderilor sectelor, care sunt nevoiţi să găsească argumente pentru a-şi atrage clientela, acum când le este imposibilă organizarea de ceremonii în capitală. Rămân celelalte cetăţi brăzdate şi găurite de cazmalele braconierilor de comori, memorabil fiind evenimentul din toamna anului 2016 când peste 300 de gropi au apărut în doar opt zile în toate cetăţile, mai puţin la Sarmizegetusa Regia”, a relatat Vladimir Brilinsky.

Anul trecut, Consiliul Judeţean Hunedoara a preluat în administrare şi celelalte cetăţi dacice aflate în patrimoniul UNESCO: Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa. Situaţia lor a rămas neschimbată până în prezent. Mai grav, susţine Brilinsky, este faptul că din noua lege privind statutul cetăţilor dacice a fost omisă aşezarea dacică de la Feţele Albe, considerată de către istorici un cartier al Sarmizegetusei Regia. Autorităţile judeţene aveau un cuvânt de spus în trecerea sitului de la Feţele Albe în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, dar nu au fost interesate de acest lucru, deşi aşezarea este clasată ca fiind unul dintre cartierele civile ale Sarmizegetusei Regia.

„Cel mai grav lucru, consecinţă a acestei legi, este că, deşi în expunerea de motive este menţionată locaţia de la Feţele Albe, în legea votată, promulgată şi în curs de aplicare, situl menţionat lipseşte cu desăvârşire. Cu toate că, în demersurile repetate ale Consiliului Judeţean de preluare a cetăţilor, Feţele Albe erau incluse, pe picior de egalitate cu Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie şi Băniţa, în urma referatelor semnate de specialişti din domeniul patrimoniului, locaţia lipseşte din lege. Mai mult, proiectul de hotărâre privind preluarea, inventarierea şi înscrierea în domeniul public al Judeţului Hunedoara a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei – monumente istorice cuprinse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, votat în ultima şedinţă a Consiliului Judeţean din 26 februarie, nu conţine nicio referire la Feţele Albe”, precizează fostul administrator al Sarmizegetusei Regia.

Primul pas pentru punerea în aplicare a legii era ridicarea topografică a fiecărui perimetru ce urmează a fi administrat şi trasarea limitelor, a precizat Vladimir Brilinsky.

„De la bun început, toate siturile arondate viitoarei administrări au fost măsurate şi inventariate, dar Feţele Albe au rămas pe dinafară. De aici apare suspiciunea că Feţele Albe au fost lăsate de izbelişte în mod premeditat. Motivele acestei „scăpări” sunt multe. E greu de ajuns acolo, cum să faci pază şi curăţenie într-un astfel de loc, de ce să ne complicăm pentru că şi aşa nu se duce nimeni acolo, poate scăpăm fără Feţele Albe… Acum, la început de an, la Feţele Albe este mizerie. Cărarea care duce la monument e o toaletă publică, blocurile din zid sunt dislocate şi folosite ca loc de şezut, iar templul din sit e plin de lumânări şi de icoane. Vindecători şi vrăjitori, astrologi şi extremişti religioşi  îşi fac – pe rând sau laolaltă, cu certuri şi ameninţări – ritualurile numai de ei ştiute, care fac rău monumentului. Iar terasele din jurul monumentelor sunt mutilate de gropi proaspăt scurmate de căutătorii de comori. Cine este vinovat de această stare de fapt? Se vede că nimeni nu a învăţat chiar nimic din ce s-a întâmplat până acum. S-au şters, oare, din memoria celor ce astăzi conduc, jafurile din munţi şi distrugerile de monumente? De ce trebuie ruptă locaţia de la Feţele Albe de ansamblul din care face parte de drept? Este ca şi când semnul de ieşire din Deva ar fi mutat la biserica din Ceangăi, pentru că de acolo începe un alt cartier. Stupid, nu-i aşa?”, mai scrie Vladimir Brilinsky.