SĂRBĂTOARE. Ziua Imnului Național, marcată la Deva

Pe 29 iulie, de câțiva ani buni, în întreaga țară se sărbătorește Ziua Imnului Național.

Ziua a  fost sărbătorită și la Deva, printr-o ceremonie care a avut loc, luni dimineață, în Piața Tricolorului.

Momente festive

La eveniment au participat reprezentanţi ai unităţilor militare din Deva, ai Instituţiei Prefectului, ai Consiliului Judeţean Hunedoara, ai Primăriei municipiului Deva, Episcopiei Ortodoxe Române, autorități și insitituții publice din județ, dar și partide politice și simpli cetățeni. Manifestarea a debutat cu prezentarea onorului, acțiunile continuând cu săvârșirea unui serviciu religios, alocuțiuni ale reprezentanților Prefecturii, Consiliului Județean și Primăriei municipiului Deva și cu intonarea Imnului Național. Evenimentul s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare special constituită pentru Ziua Imnului Național, compusă din miltari ai Brigăzii de Geniu “Scorillo”, pompieri de la Inspectoratului județean pentru Situații de Urgență “Iancu de Hunedoara” și reprezentanți ai Inspectoratului de Jandrami Județean “Decebal”.

Povestea “Unui răsunet”

Ziua Imnului Național al României e sărbătorită pe 29 iulie, din 1998. Mai exact, data de 29 iulie a fost proclamată “Ziua Imnului Naţional al României”, prin Legea 99 din 26 mai 1998. Cu toate că oficial Anton Pann este compozitorul muzicii, unii afirmă că Andrei Mureşanu, contemporanul lui Pann şi autorul poemei “Un răsunet” devenită text al Imnului (“Deşteaptă-te române! “) ar fi autorul melodiei. Alţii demonstrează că Gheorghe Ucenescu, un ucenic cântăreţ al lui Pann şi care ar fi interpretat pentru prima oară, în 1848, melodia (cu textul lui Mureşanu) ce avea să devină Imnul nostru naţional ar fi fost nu doar interpretul, dar şi compozitorul muzicii. De asemenea, melodiei cu pricina i-a fost identificat şi un “strămoş”, şi anume muzica unei romanţe mai vechi, numite “Din sânul maicii mele”…, cu muzica semnată de Anton Pann. Gheorghe Ucenescu, ”învăţător şi cantor la Biserica Sfintei Treimi de pe Tocile, care este comuna Bolgarsechiului (Şcheiului) de Sus, în Braşov”, a povestit într-o însemnare din 1852 că a încercat mai multe melodii pentru versurile scrise de Andrei Mureșanu, dar că s-a oprit la cântecul compus de Anton Pan. Poemul “Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, ar fi fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul “Deşteaptă-te, române!”, câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, “Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, “Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Cu toate acestea, actual Imn Național a putut fi auzit în timpul revoltei de la Brașov, din 15 nioiembrie 1987, dar și la Revoluția din decembrie 1989.

De la “Marșul” de pe vremea lui Cuza la “Deşteaptă-te, române!”

Primul imn de stat aș României a fost adoptat în 1962, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unui concurs care avea premiu de 100 de galbeni, piesa compusă de Eduard Hubsch, ”Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”, a fost aleasă câștigătoare și a fost folosită fără versuri până în 1881. Piesa este cunoscută și în zilele noastre în forma marșului de întâmpinare al armatei care se aude în ceremoniile de întâmpinare a delegaților oficiale. A urmat ”Trăiască Regele”, pe versuri de Vasile Alecsandri și cu muzica aceluiași Eduard  Hubsch. Versurile ar fi fost scrise pentru încoronarea regelui Carol I, în mai 1881, dar a fost intonat oficial din 1884, când, prin decret regal a fost înlocuită denumirea de Principatele-Unite cu România și cea de ”Domn” cu ”Rege”. Melodia a avut calitate oficială de simbol național până la înlăturarea monarhiei, în 1948. A rămas până azi, cel mai longeviv imn de stat al României, fiind intonat oficial vreme de 63 de ani. În timpul comunismului, imn național au fost, pe rând, piesele ”Zdrobite cătușe”, de Aurel Baranga, muzica Matei Socor, din 1948, până în 1953, ”Te slăvim, Românie”, pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu și muzica aceluiași Matei Socor și ”Trei culori”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu, textul care aparținea compozitorului, din 1880, ar fi fost modificat de Nicolae Ceaușescu însuși pentru a reflecta lozincile comuniste și a fost adoptat în 1977. Între 1917 și 1918, ”Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul Republicii Democratice Moldovenești și, între 1991 și 1994, al Republicii Moldova. ”Deșteaptă-te române!” este imnul României din 1991. Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

9 − 9 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Taxele de studii pentru învățământul de stat nu vor opri tinerii absolvenți să plece din România         Primarul Marcel Goia, diagnosticat cu noul coronavirus         Mircea Moloț: „Hunedoara trebuie să meargă mai departe!”         A fost găsit trupul fetei de 6 ani, înecată în canalul Streiului         Motociclist lovit de mașină pe DN 7, la Simeria         O CATARAMĂ DIN FIER DESCOPERITĂ LA ARDEU         Fetiță de 9 ani lovită de mașină         Guvernul României a alocat 34,1 milioane lei pentru acoperirea pagubelor produse de inundații în județul Hunedoara.         Căutările fetiței dispărute în canalul de fugă al Streiului, reluate vineri dimineață         Accident mortal pe Autostrada A1, între Deva și Ilia         Recomandări I.T.M. Hunedoara privind prevenirea răspândirii noului coronavirus         Bărbat rătăcit în pădure, găsit de jandarmi         Jandarmii montani, pregătiți în Cheile Tăii         2800 de recoltoare oferite de Asociația de Prietenie China – România au ajuns la două instituții din subordinea CJ Hunedoara         Casa de cultură din Hunedoara intră în șantier         Accident pe DN 76, în zona Brad. Tânără la un pas de tragedie după ce a pierdut controlul mașinii         Momente cumplite pe râul Strei. O fetiță a dispărut în apele canalului de derivație         Tavanul s-a prăbușit peste biroul lui Costel Avram, din Consiliul Județean Hunedoara         27 de noi cazuri de Covid 19 în județul Hunedoara, într-o singură zi         Când vom vedea rapoartele anuale de activitate ale aleșilor locali din Orăștie?