ŞANTIERELE MORŢII

Pe şantier a ajuns să se moară mai des decât în minerit, considerat printre cele mai periculoase domenii de activitate. De vină este, în principal, obişnuinţa românului de a nesocoti regulile, chiar şi pe cele care ţin de securitatea lui, iar din ce în ce mai des consecinţele sunt tragice.

Domeniul construcţiilor, al şantierelor, ţine capul de afiş în ceea ce priveştacci_male accidentele de muncă grave sau mortale. În construcţii se moare din două cauze: ori prin căderea de la înălţime, ori prin surparea malurilor de pământ. Cea din urmă cauză a ucis trei oameni în doar două luni şi asta numai în Valea Jiului. Muncitori angajaţi ai Hidrocostrucţia – firmă cu experienţă, audiată intern şi internaţional – şi-au găsit sfârşitul îngropaţi sub tone întregi de pământ în şanţurile săpate pentru introducerea reţelei de canalizare din Vulcan. S-a întâmplat de data aceasta la Vulcan, dar accidente se pot produce oriunde, iar de regulă în astfel de cazuri concluziile sunt de neimaginat: de vină sunt chiar victimele.

„Minializează riscurile. Foarte mulţi oameni care lucrează pe şantierele din construcţii provin din minerit şi omul e învăţat că surparea vine numai de deasupra capului. Nu sunt obişnuiţi cu riscurile şi de multe ori sunt instruiţi, dar minimalizează în continuare riscurile”, explică Ileana Bodea, şeful Serviciului  de Securitate a Muncii Petroşani din cadrul ITM Hunedoara.

Şi mai grav este că nu o dată indisciplina în muncă este coroborată cu consumul de alcool, iar consecinţele sunt tragice.

Vin de la sute de kilometri depărtare

Şi mai există un aspect. Omenii trag “tare”, să gate lucrarea, chiar şi dacă nu au un termen strict, să îşi încaseze banii, ce ajung la familiile lor. Pe şantierele din Valea Jiului lucrează muncitori veniţi de la sute de kilometri depărtare, care şi-au lăsat acasă sotiile si copiii. Licitaţia organizată de ApaServ pentru modernizarea reţelei de apă şi canalizare din Valea Jiului a fost câştigată de Hidrocostrucţia, dar loturile lucrării au fost împărţite între sucursalele companiei. Iar pentru salarii de aproximativ 1.000 de lei, care în multe cazuri reprezintă singurul venit al familiei, oamenii ajung să îşi rişte chiar viaţa în lucrări ce nu ţin cont de normele de securitate a muncii.

„Cred că foarte mulţi nu au experienţă la canalizare şi, repet, minimalizează riscurile. Hidroconstrucţia este o firmă auditată extern, au sisteme de siguranţă… Cum s-a întâmplat şi la precedentul accident mortal. Sistemele de protejare a malurilor erau la 20 de metri, în maşină. Probabil că au mai lucrat şi altădată aşa şi nu sunt conştienţi de riscuri. Eu am înţeles că s-a făcut o instruire, inclusiv după producerea accidentului care a avut loc în martie la Vulcan, cu toţi lucrătorii de pe toate şantierele. Au ingineri care sunt repartizaţi pe străzi. Au şefi de echipă, dar cel de ieri (n.r. miercuri) a fost chiar şef de echipă. Nu pot să spun decât că minimalizează riscurile. Sunt inconştienţi”, a exemplificat Ileana Bodea, referindu-se chiar la accidentele produse la Vulcan, soldate cu trei victime.

Inconştienţa lasă familii îndoliate

Reprezentanţii ITM au făcut la rândul lor instruiri cu personalul de pe şantiere şi le-au explicat oamenilor riscurile producerii accidentelor chiar şi atunci când există sisteme de susţinere, asta ca să nu mai vorbim de lucrările neasigurate. Şi ,totuşi, în realitate lucrurile sunt departe de a fi ca în manual. Iar inconştienţa lasă familii îndoliate şi copii fără părinţi. Putem vorbi, fără să generalizăm, despre acea apetenţă a românului de a încălca regulile, de a nu se gândi nici măcar o secundă la consecinţele faptelor lor. Pentru că altfel nu se explică de ce, chiar şi atunci când beneficiezi de toate dotările necesare, te încăpăţânezi să lucrezi pe sistemul „hei – rup”! Grav este că astfel de accidente se pot produce oriunde, pentru că, să nu uităm, întreaga Vale a Jiului este un şantier, ca urmare a proiectului derulat de SC ApaServ Valea Jiului SA. Poate doar muncitorii să fi învăţat ceva din cele două tragedii, iar respectarea normelor să devină literă de lege şi nu materie facultativă.

„Cele mai multe accidente din România se produc în construcţii din două cauze: cădere de la înălţime de pe schelă şi surparea malului. La o săptămână după ce s-a produs accidentul la Vulcan (n.r. 12 martie a.c.) a fost surpare de maluri la Piteşti. Deci, omul este inconştient. Nu neapărat dacă ai lucrat într-un mediu dificil cum e mineritul, înseamnă că eşti conştient şi de riscuri. Trebuie mai multă disciplină tehnologică, mai multă supraveghere”, a conchis Ileana Bodea, şeful SSM Petroşani din cadrul ITM Hunedoara.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × 1 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Din bugetul județului Hunedoara se va amenaja un compartiment destinat tratării pacienților cardiaci critici         CJ Hunedoara: Încă 3 milioane de lei pentru drumurile județene         CJ Hunedoara va finanța închiderea deponeului neconform de la Vulcan         Ioan Emanuel Clej (ALDE) candidează la funcția de primar al Devei         Mircea Moloț (ALDE) candidează la funcția de președinte al Consiliului Județean Hunedoara         Petrecere în plină stradă, într-un cartier din Hunedoara         Cum arată noul drum spre Vadu Dobrii         Rechizitoriul „revoltei din cartierul Micro 6 – Hunedoara”         Mircea Moloț: „Valea Jiului s-a oprit pe drumul către dezvoltare”         Turistă accidentată în zona Bucura, din Masivul Retezat         Ani grei de închisoare pentru un recidivist din Petrila         Cum arată șantierul drumului județean Hunedoara – Călan         Bazinele cu apă minerală de pe Valea Mureșului         Ce trebuie să știe turiștii care vor să urce în Retezat cu mașinile, spre Poiana Pelegii         Tânără tâlhărită de fostul prieten, cu 20 de ani mai mare decât ea         Muzeul mineritului a fost restaurat cu fonduri UE         ADR VEST. Școală din Uricani modernizată cu fonduri UE         ORĂȘTIE. Podul care nu mai leagă comunitatea, ci o desparte         6 august 2020. Omagiu minerilor din Valea Jiului         Ziua Minerului. Povestea revoltei muncitorilor de la Lupeni – 1929