Cetăţenii nu sunt toţi egali în faţa legii. Nu se întâmplă asta mai ales în cazul legislaţiei de integritate. Legea conflictului de interese (după care a fost condamnat şi Mircea Ioan Moloţ) s-a dovedit un instrument eficient de linşaj politic, operând discreţionar şi abuziv. În „Cazul Moloţ” şi cei doi vicepreşedinţi ai CJ Hunedoara au fost în aceeaşi situaţie juridică, însă doar fostul preşedinte a plătit cu funcţia. Cazul nu este o excepţie, iar derapajele au fost sesizate şi de „miniştrii” Uniunii Europene, care au transmis câteva avertismente. Începând cu 2 mai 2017, legea a fost modificată şi Moloţ a cerut revizuirea sentinţei. Dosarul este pe rolul Curţii de Apel Alba cu prim termen de judecată miercuri, 28 iunie 2017
Mircea Moloț a depus la Curtea de Apel Alba Iulia o cerere de revizuire a sentinţei 72/ 2013 prin care a fost declarat ca fiind în stare de incompatibilitate. Este vorba de procesul cu Agenţia Naţională de Integritate care a dus la pierderea funcţiei de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.
O singură lege cu trei soluţii diferite
Puţin înainte de alegerile locale din 2012, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a emis un raport prin care Mircea Ioan Moloţ a fost declarat în stare de incompatibilitate pe motiv că, în perioada 26.09.2008 – 30.01.2009, a făcut parte din Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) la SC Drumuri şi Poduri SA, firmă „patronată” de Consiliul Judeţean Hunedoara. Potrivit legii, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene nu puteau fi membri în AGA. La vremea respectivă, se aflau, juridic, în aceeaşi situaţie Mircea Ioan Moloţ (PNL), Costel Avram (PRM) şi Ioan Rus (PSD), însă doar liberalul a „beneficiat” de rigorile legii. Peremistul a intrat în vizorul justiţiei abia după ce s-a prescris fapta şi a fost achitat, iar pesedistul Ioan Rus nici măcar nu a ajuns în faţa unui judecător. Raportul ANI împotriva lui Moloţ a apărut în mai 2012 şi a fost depus la Biroul Electoral Judeţean, într-o tentativă de a bloca accesul fostului preşedinte la alegerile locale. Demersul a eşuat, dar avea să producă efecte peste doi ani şi câteva luni. În ianuarie 2015, justiţia a decis că Mircea Ioan Moloţ s-a aflat în stare de incompatibilitate, după care, printr-un ordin al prefectului de Hunedoara, Moloţ a fost destituit din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Costel Avram şi Ioan Rus au rămas cu drepturile cetăţeneşti intacte, o dovadă cât se poate de evidentă că justiţia a operat selectiv pentru că ANI a construit dosare în spiritul linşajului politic. Şi asta nu e tot. Legile integrităţii s-au îndepărtat şi de la menirea lor esenţială, aceea de a proteja banul public.
Unii sunt mereu mai presus de lege
Prezenţa celor trei şefi ai judeţului în AGA la SC Drumuri şi Poduri SA nu a cauzat prejudicii pentru că, în perioada respectivă, nu s-a luat nicio hotărâre care să implice resurse băneşti. Concomitent cu condamnarea lui Moloţ a apărut cazul fostului deputat Cristian Resmeriţă, care a sifonat bani publici spre conturile fratelui său, fără să fie scos din viaţa publică. În data de 12 ianuarie 2015, Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa conflictului de interese de natură administrativă şi penală în cazul lui Cristian Resmeriţă, deputat PSD din Valea Jiului – la acea dată. Potrivit deciziei ANI, Resmeriţă „a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, întrucât, în calitate de deputat, a încheiat contractul civil nr. 529/2009, prin care fratele său, Lucian Marius Resmeriţă, a fost angajat în funcţia de consilier în cadrul Biroului parlamentar nr. 275 din localitatea Vulcan, Judeţul Hunedoara. Beneficiul patrimonial obţinut în perioada ianuarie 2009 – aprilie 2012 de către Lucian Marius Resmeriţă a fost de 56.876 Lei”, după cum se arată în raportul ANI. În 8 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit printr-o sentinţă definitivă că Resmeriţă Cristian – Cornel s-a aflat în conflict de interese. Potrivit legii, pesedistul ar fi trebuit să-şi piardă postul şi să stea departe de orice demnitate publică timp de trei ani. Legea n-a funcţionat în cazul său. Cristian Resmeriţă continuă să-şi încaseze indemnizaţia de senator.
O astfel de aplicare selectivă a legii nu poate rămâne netaxată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), acolo unde România este regina neîncoronată a abuzurilor. Din păcate toate procesele pierdute la CEDO sunt decontate din buzunarul românilor, deşi în campania electorală PSD a promis o lege a răspunderii magistraţilor. Ajunşi la putere, baronii PSD au uitat promisiunea. Au prea multe probleme penale ca să-şi permită să se pună rău cu judecătorii
