RETEZAT, MUNTELE FURAT (II). APIA Hunedoara, în vizorul procurorilor DNA

Revenim cu noi detalii despre retrocedarea pădurilor din Retezat, afacere ce a devenit subiect de cercetare penală pentru procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Astăzi vorbim despre 400 de hectare de păşune alpină luate cu japca de moştenitorii familiei Kendeffy, păşuni prin intermediul cărora se învârt bani grei la APIA Hunedoara

Din cele aproape 11.000 de hectare de teren pe care le-au obţinut avocaţii pretinselor moştenitoare ale familiei Kendeffy de la Comisia Judeţean de reconstituire a dreptului de proprietate, 150 de hectare sunt păşuni alpine, unele situate în Parcul Naţional Retezat, arie protejată considerată una dintre minunile pe patrimoniu mondial. În mod miraculos, suprafeţele păşunilor au crescut de la 150 de hectare la 751 de hectare, iar APIA plăteşte subvenţii pentru peste 400 de hectare. Asta putem proba noi, cu acces limitat la informaţii, dar şemnul ar putea fi mult mai consistent.

Puţin a fost, mult a rămas

Cum spuneam în episodul anterior, averea moştenitoarelor Kendeffy este administrată prin SC Rotunda SRL din Miercurea Ciuc, firmă care preia în stăpânire nejustificat păşunile Aradeş (cu 228 de hectare de teren) şi Slăveiu (523 hectare), deşi în titlul de proprietate deţine doar 150 de hectare de păşune. Asta se întâmpla în anul 2006, prin intermediul unui expert topograf autorizat (tot din Miercurea Ciuc) care a reuşit să ia cu japca doi versanţi cu păşuni alpine ce aparţineau locuitorilor din Sântămarie Orlea, terenuri înscrise în cartea funciară încă din 1997, proprietate consfinţită şi printr-o încheiere emisă de Judecătoria Haţeg ]n 18 mai 2000. Cu toate acestea, terenurile de la Aradeş şi Slăveiu ajung la Kendeffy şi primesc numere cadastrale noi care în teren se suprapun peste cele deţinute de locuitorii comunei Sântămarie Orlea. Prefectura Hunedoara, Primăria Rîu de Mori (pe teritoriul căreia se află păşunile), un expert neutru, practic toate documentele cu excepţia numerelor cadastrale duble date de OCPI Hunedoara, susţin că cele 751 de hectare de păşune nu aparţin familiei Kendeffy şi nici măcar nu au fost revendicate de moştenitori vreodată. Cu toate acestea, banii de la APIA Hunedoara curg în conturile firmei Rotunda SRL de doi ani.

Academia îşi finanţează indirect adversarul

În primii ani de după dobândirea titlului de proprietate, moştenitorii Kendeffy nu au arătat interes faţă de păşuni. Ca şi cum nu le-ar fi avut. Scandalul a izbucnit în primăvara anului 2014, când fermierii din Sâtnămărie Orlea au fost scoşi de pe păşunile pe care le-au stăpânit de când se ştiu. Anul trecut, SC Rotunda SRL a concesionat păşunile alpine la Doru Lasc şi firmei SC Agroalpin Retezat SRL, administrată de Bogdan Lasc. Nostim este faptul că Doru Lasc este angajatul Academiei Române, cea care deţine rezervaţia ştiinţifică Gemenele din Parcul Naţional Retezat şi care a contestat în instanţă retrocedarea făcută moştenitorilor Kendeffy de Comisia Judeţeană a Prefecturii. Altfel spus, angajatul Academiei alimentează cu bani adversarii Academiei, bani obţinuţi de pe urma terenurilor pe care Academia le consideră ca fiind ale sale. Ca şi cum Academia Română (care se judecă de şase ani cu moştenitorii Kendeffy) le-ar plăti adversarilor cheltuielile de judecată.

Fără aviz de păşunat de la Parcul Naţional Retezat

Doru Lasc şi fiul său, administrator la SC Agroalpin Retezat SRL, au obţinut adeverinţe pentru APIA Hunedoara de la Primăria Rîu de Mori, adeverinţe în care figurează cu peste 400 de hectare de păşuni alpine. Primarul Niculiţă Mang spune că cei doi au venit la el cu contracte de arendă pe acele suprafeţe. „Ştiu că e o situaţie nefirească. Eu am precizat pe adeverinţe că în titlurile de proprietate figurează suprafeţe de doar 150 de hectare”, spune Mang. Mai mult, ca să păşuneze în Parcul Naţional Retezat, Lasc Doru şi Bogdan aveau nevoie de acordul celor care administrează aria protejată. Doru Lasc ca persoană fizică a primit aviz, dar fiul său, administrator la Agroalpin Retezat – nu. „Am constatat că există o neconcordanţă în actele primare privind proprietatea terenurilor şi am decis că nu putem acorda avizul de a păşuna pentru firma administrată de domnul Bogdan Lasc”, ne-a declarat Zoran Acimov, şeful Parcului Natural Retezat.

Ţara în care mori cu dreptatea-n mână

APIA Hunedoara admite şi acordă subvenţii familiei Lasc pentru 400 de hectare de păşune, chiar dacă documentele arată clar că proprietatea este de 150 de hectare, în timp ce fermierii din Sântămarie Orlea (care au acte de proprietate încă din 1997) sunt excluşi de la plată. Marcel Socol susţine într-un înscris că, până la o hotărâre definitivă a unei instanţe de judecată, rămân la plată suprafeţele declarate de Lasc pentru că „Responsabilitatea privind la valabilitatea şi legalitatea documentelor (…) aparţin fermierului”.

Aşadar, bine-pa! Câştig de cauză are cine-i mai şmecher. Nici regulamentele europene prin care se suspendă de la plată subvenţiile în cazul în care există litigii n-a mai contat. Afacerea a ajuns pe masa procurorilor DNA care şi-au început lucrarea privind subvenţiile date de APIA Hunedoara precum şi în privinţa retrocedări Retezatului. Într-o ediţie viitoare revenim, aşa cum am promis, cu detalii despre actele care au stat la baza înstrăinării celor 11.000 de hectare de teren din Retezat.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

douăzeci + opt =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Superstarul care a dansat gol pușcă în Sarmizegetusa Regia se întoarce: „Am făcut haka în onoarea dacilor”         Noi incendii de pădure în județ         A fost lichidat focarul de pestă porcină din județ         Clădirea fantomă din Parcul Corvin va fi demolată, la peste un deceniu de la abandonarea ei         DRÄXLMAIER Hunedoara a investit 80.000 de euro în ateliere pentru elevii şcolii profesionale         Lansarea implementării proiectului: ,,Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetății Deva, monument al naturii și istoric cu valoare turistică ridicată din Municipiul Deva – Refuncționalizarea Incintei I”, cod SMIS 122812         Mega-construcțiile părăsite ale căii ferate Deva – Brad         CULTURA PRIETENIEI, PRIETENIA CULTURII heART COUTURE, un proiect al regăsirii prin intermediul artei         14 acțiuni de stingere a incendiilor de vegetație uscată         Șofer de 87 de ani implicat într-un accident mortal         Tragedie în penitenciar. Un polițist a fost găsit mort         Șofer băut oprit după ce a făcut ravagii pe străzile din Petroșani         Violență în familie. Tânără bătută de soț cu pumnii         CNAIR reclamă defecte și degradări pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj -Deva         Igienizarea covorului din casa – mentinerea sanatatii intregii familii         Cearta în familie, una dintre cele mai neobișnuite situații pentru care ai putea avea nevoie de-un împrumut         Castelul Corvinilor a intrat în șantier         Accident grav pe șoseaua Hunedoara – Deva         Un tânăr a furat o mașină și a provocat un accident         PĂREREA SPECIALISTULUI NICULESCU. Este sau nu este fierul vechi adevărata miză la Mintia?