Transilvania are o „soră” în Carolina de Nord! Un comitat al cărui nume vine din latină şi a fost ales cu 40 de ani înainte ca irlandezul Bram Stoker să pomenească despre Transilvania contelui Dracula.
Edilii comitatului american au povestit pentru ZIARUL HUNEDOREANULUI cum arată Transylvania şi ce ştiu localnicii despre provincia cu acelaşi nume din Carpaţi
Pe harta Carolinei de Nord apare un comitat cu numele de Transylvania. Denumirea lui n-are însă nici cea mai mică legătură cu Dracula. Provine de la două cuvinte latineşti – „trans”, care înseamnă „dincolo de”, şi „sylva”, care se traduce „pădure”.
Acum 4 secole, Transylvania a fost o colonie în toată regula, pe care un fost şerif a cumpărat-o de la indienii Cherokee. Avea cam aceeaşi suprafaţă ca şi provincia românească şi puţin i-a lipsit să nu devină al 51-lea stat american.
Între timp însă, Transylvania şi-a pierdut din teritoriu. O parte din fosta colonie a ajuns în comitatul Henderson, din statul Kentucky, iar o alta este astăzi comitatul Transylvania, din Carolina de Nord.
Cum se vede Transilvania de peste Ocean
Americanii din Transylvania nu ştiu mare lucru despre România. O identifică doar prin gimnastică sau fotbal – a povestit, pentru ZHD, purtătorul de cuvânt al administraţiei locale din vestul Carolinei de Nord.
„Personal, când mă gândesc la România, mă gândesc la gimnastică – la Olimpiada de la Montreal şi la Nadia Comăneci. Ştiu că România a fost o ţară comunistă, dar regimul i s-a schimbat de câţiva ani”, spune Trisha M. Hogan.
Locuitorilor din Transylvania nu le e necunoscută Transilvania din Europa, dar au păreri diferite despre ea.
„Unii cred că este o ţară distinctă, iar alţii – că e un ţinut inventat, care există doar în filmele cu vampiri”, explică Arthur C. Wilson, şeful administraţiei din Transylvania, Carolina de Nord.
Şi Trisha Hogan are nedumeriri în privinţa provinciei româneşti.
„Nu sunt sigură dacă este o ţară sau un judeţ din România, dar ştiu că apare în romanul ‘Dracula‘, al lui Bram Stoker. N-am citit cartea, dar am văzut multe versiuni ale filmului. Povestea lui Dracula a influenţat mult imaginea americanilor despre România, dar a şi contribuit la popularitatea sărbătorii de Halloween în Statele Unite”, mai spune americanca.
Povestea unei colonii
Edilii din Transylvania sunt însă convinşi că tot omul din ţinutul lor ştie cum a apărut pe faţa pământului comitatul din SUA. Povestea lui e păstrată în scriptele de acum trei secole, dar o poţi afla şi de pe pagina de Internet a municipalităţii din sud-estul Americii.
Istoria Transylvaniei a început în 1775, iar personajul cheie a fost Richard Henderson (foto) – un specialist în Drept, originar din Virginia. După o carieră de succes ca şerif, Henderson a fost numit judecător la Curtea de Apel din Carolina de Nord, unde a rămas până la desfiinţarea acesteia – în 1773.
Un an mai târziu, a înfiinţat o companie pe care a numit-o întâi Louisa, apoi Transylvania Company. În acelaşi timp, i-a venit ideea să cumpere şi un teritoriu în zonă, ca să-şi întemeieze propria colonie.
La acea vreme, pământurile erau stăpânite de indienii Cherokee. Pe 17 martie 1775, fostul şerif le-a plătit indienilor aur, argint şi bunuri în valoare de 10.000 de lire sterline pentru o întindere de 81.000 de kilometri pătraţi, pe care a cumpărat-o împreună cu acţionarii companiei sale şi a botezat-o colonia Transylvania. Teritoriul ei este inclus astăzi în statul Kentucky şi în nordul şi centrul statului Tennessee.
Pentru comparaţie, Transilvania noastră ocupă o suprafaţă de peste 99.000 de kilometri pătraţi.
[wzslider autoplay=”true”]
Transylvania a rămas un vis
După înfiinţarea coloniei, Henderson i-a stabilit capitala la Boonesborough – după numele lui Daniel Boone, cel care a negociat cu indienii – şi a organizat prima adunare generală a locuitorilor din Transylvania. Le-a cerut delegaţilor să adopte legi care să atragă populaţie în zonă şi a ales un reprezentant care să pledeze în faţa Congresului pentru recunoaşterea ţinutului drept a 14-a colonie americană.
Pentru ca Transylvania să fie recunoscută de Congres, proprietarii i-au stabilit o guvernare democratică. În visele lui Henderson, colonia urma să devină un „imperiu al libertăţii” – un tărâm al făgăduinţei, situat dincolo de pădurile munţilor Allegheny şi departe de dominaţia Coroanei Britanice.
Congresul însă a refuzat cererea fostului şerif, pentru că Virginia şi Carolina de Nord aveau pretenţii asupra teritoriului Transylvaniei. Mai mult, în noiembrie 1775, legislatura statului Virginia a anulat contractul cu indienii, pe motiv că o parte din ţinut îi aparţinea. Aşa că efortul lui Henderson n-a avut sorţi de izbândă, iar Transylvania a rămas doar un vis.
Astăzi, o parte din teritoriul fostei colinii formează comitatul Henderson, din statul Kentucky, iar altă parte – comitatul Transylvania, din statul Carolina de Nord. Transylvania de azi este supranumită de localnici „tărâmul cascadelor” pentru cele 250 de cataracte care au făcut-o celebră, printre care şi Whitewater – una dintre cele mai mari căderi de apă din estul Statelor Unite.
Târgul cu indienii – reînviat după veacuri
Potrivit istoricilor, încercarea lui Richard Henderson de a întemeia a 14-a colonie americană este pomenită şi în jurnalele lui John Adams – unul dintre artizanii revoluţiei americane şi al doilea preşedinte al Statelor Unite. Dar chiar dacă Transylvania a durat doar câteva luni, existenţa ei nu a fost uitată de localnici.
În Carolina de Nord, este reeditată în fiecare an tranzacţia dintre fostul şerif şi indienii Cherokee – povestesc reprezentanţii administraţiei din comitatul Transylvania.
Un grup de oameni se costumează în haine specifice secolului al XVIII-lea şi se întorc în timp ca să reamintească de atmosfera din vremea coloniei. Ineditele scenete îi fac pe localnici să vorbească despre istoria lor şi astfel lumea nu o va uita, iar copiii vor duce mai departe povestea coloniei care şi-a lăsat amprenta asupra istoriei americane.
Cum s-a născut comitatul Transylvania
După aproape 100 de ani de la dispariţia coloniei Transylvania, pe harta Americii a apărut un comitat care poartă aceeaşi denumire.
În anul 1861, un anume Joseph P. Jordan a depus la Camera Comunelor din Carolina de Nord o dare de seamă prin care îşi anunţa intenţia de-a înfiinţa un oraş pentru care a ales numele de Transylvania. Jordan a apelat la cuvintele latineşti „trans” şi „sylva”, ca să descrie cât mai plastic poziţia viitoarei localităţi – un ţinut situat „dincolo de păduri”.
Aceasta se întâmpla înainte cu 38 de ani ca irlandezul Bram Stoker să publice romanul „Dracula” – a cărui acţiune e plasată în Transilvania din Carpaţi, aşa că Jordan n-avea cum să bănuiască faima pe care urma s-o câştige numele pe care tocmai îl alesese.
Petiţia americanului a fost aprobată pe 15 februarie 1861, iar actul de naştere a oraşului a fost semnat în aceeaşi zi.
Primele construcţii din Transylvania au fost două magazine, o judecătorie, o închisoare, două biserici şi câteva case. Ca să poată fi ridicate, trei fermieri din zonă au donat 50 de acri de pământ.
„Transilvănenii” din Carolina de Nord
Astăzi, Transylvania este un comitat care se întinde pe 990 de kilometri pătraţi – mai mult de jumătate din suprafaţa ei e ocupată de păduri. Localnicii spun că este cel mai ploios comitat din Carolina de Nord. Este împărţit în opt localităţi şi are o populaţie de peste 32.000 de persoane – majoritatea albi.
Capitala Transylvaniei este la Brevard – un oraş turistic în care trăiesc mai bine de 7.500 de oameni, unde se desfăşoară 6 festivaluri anuale şi 3 competiţii naţionale de ciclism, dar şi un loc unde poţi să vezi în carne şi oase veveriţa albă.
Vârsta medie a locuitorilor este de 44 de ani – 17 la sută din populaţie are sub 18 ani, iar numărul femeilor este mai mare decât al bărbaţilor. Peste 27 la sută dintre „transilvănenii” din Carolina de Nord au cel puţin o diplomă de licenţă.
Venitul mediu anual al unei familii este de 45.579 de dolari, iar venitul mediu pe gospodărie este de 40.678 de dolari/an. Bărbaţii câştigă mai mult decât femeile – cu 10.500 de dolari/an, şi doar 14 la sută dintre locuitorii comitatului trăiesc la limita pragului de sărăcie.
În Transylvania funcţionează peste 3.600 de firme private, iar 20 la sută dintre ele sunt conduse de femei.
Atracţiile Transylvaniei
Comitatul Transylvania este supranumit „tărâmul cascadelor şi al veveriţelor albe”. În zonă există peste 250 de căderi de apă, de toate formele şi dimensiunile – cea mai mare fiind cascada Whitewater. Apa se prăbuşeşte pe stânci de la peste 3 kilometri înălţime, iar turiştii plătesc 2 dolari ca să admire magnificul spectacol de la diferite înălţimi.
Vizita în Transylvania n-ar fi completă – spun localnicii – dacă drumeţul n-ar face o escală şi la „Looking Glass” (foto), cea mai fotografiată cascadă de pe continent, după Niagara. Iarna, în lumina soarelui, apele ei seamănă cu o oglindă.
Cât despre veveriţele albe, „transilvănenii” din Carolina de Nord povestesc că primele exemplare au apărut aici în 1949 – de la un carnaval ambulant care a trecut prin oraş. O familie le-a luat în grijă, iar după câţiva ani, le-a eliberat. De atunci, numărul lor a crescut spectaculos şi au devenit mascotele regiunii.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Americanii au şi o universitate denumită Transylvania
O universitate intitulată tot Transylvania a fost înfiinţată în SUA după 15 ani de la îndrăzneţul proiect al şerifului Henderson. Fondată în 1790, instituţia a fost prima de acest fel din statul Kentucky şi se numără printre cele mai vechi universităţi din Statele Unite.
Pentru cei care nu cunosc originea numelui „Transylvania”, acesta este explicat pe pagina oficială a instutuţiei – „numele nostru poate evoca imagini cu vampiri şi lilieci, dar Transylvania nu vine de la regiunea din România, cunoscută datorită contelui Dracula, ci de la numele coloniei Transylvania, care a devenit cea mai mare din Kentucky, în anii 1700”.
La Universitatea Transylvania (foto) au studiat, printre alţii, 2 vicepreşedinţi ai SUA, 2 judecători de la Curtea Supremă, 50 de senatori americani, 36 de guvernatori şi 34 de ambasadori ai Statelor Unite.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––
„Am auzit despre România doar după căderea regimului comunist, dar cunoştinţele noastre sunt limitate. Ştim de Transilvania, ştim de Dracula, ştim de gimnastică şi cam atât”
Arthur C. Wilson, şeful administraţiei locale din Transylvania, SUA
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
„Sunt sigură că Transilvania înseamnă acelaşi lucru şi pentru români, şi pentru americani – un loc de ‘dincolo de păduri‘. Asta mă face să presupun că Transilvania voastră e la fel de frumoasă ca şi Transylvania noastră”
Trisha M. Hogan, purtător de cuvânt al administraţiei locale din Transylvania, SUA
