SOARTA TRISTĂ A ORAȘELOR MINIERE. Uricani, orașul de la capăt de linie și monumentele sale controversate

Puţini sunt cei care s-au mutat în ultimii ani în cel mai izolat oraş al judeţului Hunedoara, locuit de mai puţin de 9.000 de oameni, majoritatea pensionari. În schimb, orăşelul din Valea Jiului se depopulează treptat, “moare o dată cu mineritul”, după cum spun, cu regret, localnicii, iar mulţi dintre minerii ieşiţi la pensie şi dintre cei disponibilizaţi din exploatarea de la intrarea în localitate îl părăsesc definitiv, luându-şi familiile cu ei.

“Mai am câteva luni şi voi fi putea primi pensie. Mina oricum se va închide anul viitor, va dispărea până în 2018, şi nu mai am ce face în Uricani. Deja am scos apartamentul la vânzare şi mă pregătesc de mutare în Moldova, unde îmi sunt fraţii şi părinţii. Cu o pensie de peste 2.000 de lei şi cu banii pe care îi voi lua pe locuinţa de aici îmi construiesc o casă la ţară şi fac agricultură”, spune Vasile, un miner de 43 de ani. La mina din Uricani, aflată în program de închidere, mai lucrează circa 400 de oameni. În trecut în Uricani au funcţionat exploatările miniere Câmpu lui Neag, care a avut peste 800 angajaţi şi Valea de Brazi, care a avut peste 2.200 de muncitori.

uricani (56)Uricani are în jur de 1.200 – 1.300 de salariaţi, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică. După 1990, numărul localnicilor care aveau locuri de muncă s-a diminuat continuu. Mulţi au decis să plece în Occident. “Fiul meu este în Germania, iar prietenii lui şi, în general, tinerii, preferă să lucreze dincolo. În Uricani au rămas pensionarii. Oraşul a devenit unul pustiu, cu multe locuinţe goale, cu spaţii comerciale pustii, cu clădiri părăsite. Problema lui este că se află la capătul de drum, căci dincolo de Uricani drumul se afundă în Retezat”, povesteşte Ludovic Bara, un fost miner.

Valter Cojman, fost sindicalist în minerit, susţine că în ultimii ani a făcut numeroase demersuri către autorităţile statului român în care a cerut luarea unor măsuri pentru ca zona Văii Jiului să scape de pecetea izolării şi să se redreseze pe plan economic.

Una dintre măsuri, spune fostul miner, ar fi fost finalizarea Drumului Naţional 66A ce urma să lege, traversând zona Retezatului şi Parcul Naţional Domogled Valea Cernei, Valea Jiului de Băile Herculane şi de judeţul Gorj.

De la începutul anilor 2000 au fost construiţi circa 20 kilometri din şosea, de la ieşirea din localitatea Uricani prin munţii Vâlcan, până în zona Câmpuşel, a Parcului Naţional Retezat. Până în 2010, urmau să fie finalizaţi şi restul de 18 de kilometri ai DN66 A, până la Izvoarele Cernei, însă proiectul a fost suspendat din lipsa finanţărilor şi pe fondul protestelor organizaţiilor ecologiste.

uricani (88)Monumentele care colorează Uricaniul

Oraşul a rămas în anonimat, iar în prezent se înfăţişează turiştilor care ajung cu greu aici într-o atmosferă tristă. Câteva dintre monumentele sale ciudate strârnesc curiozitatea vizitatorilor.

Unul dintre ele, ridicat la intrarea în Uricani, reprezintă “trei ţepe”, după cum îl descriu localnicii. A costat peste 300.000 de lei, iar mulţi dintre cei care îl ajung în faţa lui îi află semnificaţia doar după ce au citit plăcuţa explicativă. Cele trei “ţepe” sunt, de fapt, formele celor mai înalte vârfuri ale Masivului Retezat: Peleaga, Păpuşa şi Retezat.

uricani (131)Un alt monument care stârneşte interesul se află în cartierul muncitoresc al oraşului, cu blocuri “sovietice”, cu faţade scorojite. Este statuia a doi mineri stahanovişti, veche din anii 1960, afectată de trecerea timpului, dar devenită un adevărat simbol al oraşului. “În Uricani, mulţi sunt cei care iubesc acest monument şi amintirea lui Ceauşescu, pentru că acesta n-ar fi închis minele”, crede pensionarul Ludovic Bara. La câţiva metri de statuia concepută în stilul realismului socialist, o altă statuetă, la fel de veche, înfăţişează un cuplu de dansatori în costume tradiţionale, un tânăr şi o tânără. Statuetele nu au fost vandalizate de localnici în cele cinci decenii de existenţă, semn că oamenii le-au preţuit, în schimb trecerea timpului le-a degradat. Într-un parc din Uricani, în urmă cu aproape un deceniu primăria a amplasat copiile a două dintre operele celebre ale sculptorului Constantin Brâncuşi: Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului. La acea vreme Societatea de gestiune colectivă a drepturilor de autor in domeniul artelor a solicitat autorităţilor din localitate eliminarea celor două monumente, considerate „clonele” nereuşite din marmură ale operelor lui Brâncuşi, însă primarul Dănuţ Buhăescu, celebru pentru că a divorţat de tânăra sa soţie pentru a o păstra consilieră în primărie, a refuzat cererea. Monumentele au costat circa 50.000 de lei.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

13 + șaptesprezece =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Bărbat înjunghiat în inimă de frica soției         Blocaj prelungit pe șantierul șoselei Hunedoara – Călan         Licitație pentru modernizarea șoselelor turistice din județul Hunedoara         Povestea „tunelurilor pentru urși” de pe cel mai scump sector de autostradă: lotul de 300 de milioane de euro         Tragedie pe DN 7: un bărbat a murit, iar alți trei au fost răniți într-un accident rutier         Sardinia, între foarte scump și foarte ieftin         Tânără atacată în timp ce își plimba copilul în cărucior         Grădina Castelului Corvinilor, locul de poveste ocolit de turiști         CU ALCOOL LA BORD. O tânără din Călan a anunţat o răpire falsă         Giardini di Zoe, colţul de Rai creat într-un sat din Hunedoara         Momente dramatice pentru o familie de polonezi care a vizitat Cetatea Devei         De ce să aplici pentru un program de calificare în Industria Automotive?         Accident rutier cu motocicleta: doi oameni au fost răniți         „Să trimitem copiii la școală!”- campanie liberală aflată la a șaptea ediție         Tentativă de omor la Orăștie         Ce măsuri sunt luate după tragedia din Sarmizegetusa Regia         Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj – Deva deschis circulației         Drumul spre Poiana Pelegii se deschide parțial         ANI: Răzvan Mareș, în conflict de interese         Veste uriașă pentru șoferi: Se deschide Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj – Deva