Soarta tristă a marilor cetăți din Hunedoara în secolul al XIX-lea

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost vândută „pe bucăţi”, Cetatea Devei a fost demolată, Castelul Corvinilor a fost lăsat de izbelişte. Se întâmpla la mijlocul secolului al XIX-lea, potrivit mărturiilor vremii.

Mărturii din secolul al XIX-lea arată cum au fost distruse unele dintre cele mai importante cetăţi, castele şi alte monumente istorice din Hunedoara, chiar de către localnici. Relatarea unui scriitor care a vizitat Deva la mijlocul secolului al XIX-lea dezvăluia amănunte despre distrugerile care se petreceau, cu complicitatea autorităţilor, în monumentul simbol al oraşului. Charles Boner a călătorit în Transilvania în anul 1864 şi a remarcat, cu tristeţe, modul în care localnicii din Deva au devastat cetatea pentru a-i folosi materialele de construcţie.

„Am ajuns în Deva. Prima mea plimbare a fost la castelul, care, situat pe un deal înalt, stâncos, domină ţinutul. Zidurile vechi ajung până la poalele lui şi dau dovada măreţiei şi puterii cetăţii. Dar cum am trecut de o poartă de acces, am întâlnit doi oameni cu o căruţă încărcată cu pietre. Şi în vârf erau alţii, care slăbeau cu răngile zidăria puternică şi o răsturnau jos, în pantă, pentru a fi preluată mai târziu şi dusă departe. Capela, bastioanele, bolţile, camerele, turnurile, totul era doborât. Întregul loc se transformase în grămezi de dărâmături, arătând ca atunci când o stradă este înlăturată. Totul era proaspăt şi, cu unele excepţii, un perete exterior care a sfidat puterea jefuitorilor, nici o parte nu  mai avea aspectul unei ruine străvechi. Era evident că acest jaf se întâmpla de mult timp şi că mare parte din construcţii erau deja cărate din loc”, relata autorul, în volumul „Transylvania, its Products and People” (1865). Cetatea Devei, potrivit istoricilor, a fost distrusă din 1849, în urma unei explozii care a avut loc la depozitul de muniţie din ea. La vremea exploziei, aşezarea mai era folosită doar de o garnizoană de grăniceri. Charles Boner remarca faptul că distrugerea sistematică din anii 1860 avea loc sub privirile nepăsătoare ale autorităţilor.

Castelul lăsat în paragină

Înainte de a vizita Deva, scriitorul englez călătorise în Hunedoara, unde se arăta impresionat de măreţia Castelului, care cu un deceniu în urmă fusese mistuit de un incendiu. A remarcat faptul că localnicii au lăsat monumentul de izbelişte. „Acolo se afla, pe o stâncă abruptă de calcar, cel mai pitoresc castel, al marelui Hunyadi, castelul ruinat şi mistuit de flăcări, dar încă de proporţii impresionante. Înăuntru găseşti o curte întinsă, apoi intri prin coridoare lungi cu ferestre arcuite, prin care vântul răcneşte puternic. Apoi te plimbi prin capela desfigurată şi profanată şi examinezi marile beciuri, altădată pline cu vinurile de lux ale Transilvaniei. Şi de pe terasa regală larg te uiţi în câmpie. Şi cu cât priveşti mai mult, cu atât mai triste sunt sentimentele care te tulbură. Sunt atât de multe rămăşiţe a ceea ce este frumos, că este dureros că acestea ar trebui să fie lăsat astfel, neîngrijit, în puterile sălbatice ale Naturii, care distrug totul fără nicio simpatie”, scria autorul englez.

Călătorul continua să deplângă soarta monumentului.

„Un incendiu a izbucnit aici, în noaptea de 12 aprilie 1854, într-unul dintre turnuri, şi răspândindu-se cu o repeziciune de temut, în curând a transformat castelul nobil, în ceea ce este acum un loc al dezolării. Câteva acoperişuri au fost ridicate pentru a preveni ploile să inunde încăperile, dar în afară de asta nu s-a făcut nimic. Aici se află o sală magnifică a cavalerilor, construită în 1452, cu coloane de piatră cu bolţi în toată întinderea sa, dar umezeala şi zăpada intră prin ferestre şi de igrasia penetrează şi dezintegrează tavanele. Puţin câte puţin, fragmentele se slăbesc şi cad. Este o ruşine şi un păcat că ar trebui să fie aşa. Nu va mai trece mult până se va prăbuşi şi va dispărea”, afirma scriitorul, în urma vizitei din 1864.

Nu ar trebui permis ca un asemenea monument să se degradeze. Este de datoria Guvernului să împiedice acest lucru, concluziona acesta.

Afaceri cu ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa

La mijlocul anilor 1830, scriitorul englez John Paget a vizitat rămăşiţele fostului oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Călătorul a fost impresionat de priveliştea vechii aşezări, însă a observat cum localnicii foloseau pietrele din sit pentru construcţii. „Gazda noastră, care deţine această parte a satului, părea mândră în a ne spune bunele speculaţii pe care le-a făcut în vânzarea pietrelor mari, care au acoperit părţile şi suprafaţa locului,vecinilor săi care construiau case”, informa John Paget, în volumul de memorialistică „Ungaria şi Transilvania, cu remarci despre condiţiile sociale, politice şi economice”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

15 − paisprezece =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
(P) Igienizarea covorului din casa – mentinerea sanatatii intregii familii         (P) Cearta în familie, una dintre cele mai neobișnuite situații pentru care ai putea avea nevoie de-un împrumut         Castelul Corvinilor a intrat în șantier         Accident grav pe șoseaua Hunedoara – Deva         Un tânăr a furat o mașină și a provocat un accident         PĂREREA SPECIALISTULUI NICULESCU. Este sau nu este fierul vechi adevărata miză la Mintia?         Carmen Hărău : „ Dăncilă a plecat, dar PSD a rămas!”         Drumul județean spre cetățile dacice se dezintegrează vizibil         Imagini spectaculoase cu lupul care a dat târcoale unui grup de turişti în Retezat         Spargere la Kaufland Petroșani         Prețuri promoționale la operațiile de cataractă și dioptrii, cu cele mai bune cristaline multifocale, la Opticline Dr. Angelescu         Un bărbat a murit după ce s-a prăbușit de pe schela unui bloc         Strada Constantin Dobrogeanu Gherea din Hunedoara este modernizată         Povestea comorii fabuloase a regelui Decebal         Toate drumurile duc la Salonul Hunedorean al Cărţii         UNA DE “MAGNA CUM LAUDE” LA CJH: Galeriile de Artă „FORMA” devin o bijuterie arhitecturală         Prinși la furat de băutură și țigări         Drumul Național 7A va intra în reparații capitale. Primele lucrări de reabilitare au început         Incendiu puternic în Geoagiu. Un om a murit         Voluntarii care lucrează la Cetatea Costești au nevoie de ajutor