Ruinele romantice ale Castelului din Carpaţi aşteaptă turiştii pe traseele vacanţei

Puţină sunt vizitatorii Ţării Haţegului care ştiu că “vârful” de cetate din comuna Râu de Mori, cunoscut sub denumirea de Cetatea Colţ, este “personajul” principal al romanului “Castelul din Carpaţi”, al lui Jules Verne. Ridicată în secolul XIV de familia cnezială Cândea, cetatea ar putea fi una dintre principalele atracţii ale zonei. O excursie până la cetate înseamnă un traseu de neuitat şi o privelişte care îţi taie răsuflarea. Deocamdată, însă, accesul rămâne relativ dificil, iar turiştii mai comozi se mulţumesc să admire cetatea din curtea mănăstirii Colţ.

Ţara pădurilor, văi fertile, holde mănoase

“Dl. De Grando a descris aceste provincii ale extremei Europe, Elisee Reclus le-a vizitat. Amândoi n-au spus nimic despre ciudata poveste pe care se întemeiază acest roman, (…) iar în vreme ce nici primul, nici al doilea n-au făcut-o, voi încerca s-o face eu, în locul lor. În ziua de 29 mai a acelui an un cioban îşi veghea turma la marginea unui podiş înverzit de la poalele Retezatului, care domină o vale fertilă, acoperită de copaci cu trunchiuri drepte şi îmbogăţită de holde mănoase. Galernele, vânturile de nord-vest, trec iarna ca briciul unui bărbier peste podişul acesta înalt, deschis, lipsit de adăpost. (…) Această descriere orografică ţine de porţiunea cea mai sălbatică a Transilvaniei, cunoscută sub denumirea de comitatul Clujului. Ciudată fărâmă din imperiul Austriei, această Transilvanie, adică ţara pădurilor, scria Jules Verne în 1889, descriind Ţara Haţegului şi Cetatea Colţ în celebra sa carte “Castelul din Carpaţi”.

Ţara Haţegului, o Elveţie mai mare

“Întinsă pe şaizeci de mii de kilometri pătraţi, deci pe şase milioane de hectare – e un fel de Elveţie, dar pe jumătate mai mare decât ţinutul helvetic, fără a fi mai populată. Cu podişuri potrivite pentru semănături, păşuni îmbelşugate, văi capricios desenate, cu piscuri severe, vărgată de ramificaţiile de origine plutonică ale Carpaţilor, Transilvania e brăzdată de numeroase cursuri de apă care  sporesc Tisa şi mândra Dunăre (…) Aşa arată această veche ţară a dacilor, cucerită de Traian în primul veac al erei creştine. Bătrână cetăţuie!… Bătrână cetăţuie!… Degeaba te propteşti în temelie!… Încă trei ani şi vei fi încetat să dăinui, de vreme ce fagul tău mai are doar trei crăci. Sădit la marginea unuia dintre bastioanele cetăţuii, fagul se zărea negru pe fundalul cerului, ca decupat gingaş din hârtie şi, la acea depărtare, abia ar fi putut fi văzut (…)”. Argumentul care dovedeşte că Jules Verne se referea la Cetatea Colţ când a scris “Castelul din Carpaţi”, în afara detaliilor care descriu Valea Jiului, Ţara Haţegului şi turnul de apărare şi control, este şi ilustraţia de pe coperta primei ediţii a romanului. În roman, căpetenia satului de lângă castel se numea “Coltz”, râul care curgea pe lângă stânca pe care era amplasat castelul se numea Patak (“Râuşor”, în limba maghiară), iar hanul evreului Ionas ar fi fost “Casa Vânătorilor” de pe malul Râuşorului.

Variante de accesibilizare: drum sau scări din lemn

Astăzi Cetatea Colţ din Suseni, comuna Râu de Mori, ori măcar “zidul său de incintă, spart în nenumărate locuri” se înalţă deasupra mănăstirii cu acelaşi nume. Traseul spre cetate durează cam o jumătate de oră, după ce porneşte de lângă podul care duce spre Mănăstirea Colţ, iar la jumătatea drumului face dreapta, urcând peste 150 de metri dreasupra Văii Râuşorului. Tot mai faimoasă în ultimul timp, cetatea este vizitată annual de un număr tot mai mare de turisti. Statisticile centrului de informare din centrul comunei, primul de acest fel inaugurat în judeţ, arată că peste 1.000 de turişti ajung în fiecare an aici, iar numărul este în continuă creştere. Autorităţile locale se gândesc şi la un eventual proiect de reabilitare a cetăţii şi construirea unui drum până sus la cetate, şi estimează că valoarea totală a lucrărilor ar fi undeva la două milioane de euro. O altă variantă de accesibilizare a romanticelor ruine şi de punere în valoare a acestora ar fi construirea unor scări din lemn care ar urca pieptiş până sus, la cetate.

Turnul de refugiu al familiei Cândea

 Cetatea Colţ a fost ridicată în secolul XIV de familia cnezială Cândea, care a trecut la catolicism, numele fiind apoi maghiarizat şi devenind Kendeffy. Numele cetăţii provine de la “colţul de stâncă” pe care a fost ridicată, dar ar putea să aibă legătură şi cu colţul uriaş de piatră ce iese în interiorul donjonului. Reşedinţa permanentă a familiei Cândea se afla în centrul de astăzi al comunei, la doar trei kilometri mai jos, iar cetatea era folosită drept turn de apărare şi control, dar şi ca refugiu, în caz de atac. Turnul era deservit de două sau trei persoane, fără a avea spaţii pentru mari rezerve de apă şi alimente. Donjonul cetăţii, construit pe patru niveluri, putea adăposti familia nobiliară şi câţiva dintre slujitori.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Ruinele romantice ale Castelului din Carpaţi aşteaptă turiştii pe traseele vacanţei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Intervențiile de la Cetatea Costești vor fi reluate la primăvară         TOP 3 ținute cool pentru birou atunci când ești în criză de timp și idei!         Ce spun șefii Parcului Național Retezat despre „măcelul pădurilor” prezentat de activiștii de mediu         EVENIMENTUL ÎN TURISM. Târgul de Turism al României 2019 – încă un pas spre disoluţie         Povestea unui alergător la 51 de ani. Forrest Gump de Valea Jiului: Fuge 500 kilometri lunar şi mănâncă pită cu slană         Scrisoare deschisă către politicienii din USR – PLUS Hunedoara         Kogaionon, „muntele sfânt al dacilor“. Zece argumente pentru care locul sacru al strămoșilor noștri era Vârful Godeanu         Bărbat plecat la cules de ciuperci, rătăcit în Munții Orăștiei         Foştii anchetatori ai lui Traian Berbeceanu cer scoaterea cărții sale de pe piaţă         Teodora Larisa Petruț şi prospețimea poeziei         Lucian Heiuş le cere demisia. Trei politruci PSD cu funcţii publice ar trebui să plece din posturi         Marius Surgent, deputat ALDE: În turul doi al alegerilor prezidențiale voi vota candidatul dreptei         Cursa infernală a unui autocar pe DN 7. Pasagerii au trecut prin momente de spaimă         Accident grav pe DN 66 Călan – Haţeg, produs de un tânăr băut         Scene înfiorătoare în timpul unui spectacol de circ în Hunedoara         Hunedorean acuzat că a jefuit un cabinet medical din spital         Carmen Hărău : „Este greu dar foarte onorant să lupți acum pe frontul anti-PSD!”         11 ani de la tragedia din Mina Petrila         Accident rutier pe șoseaua Hunedoara – Deva         Tânăr acuzat de înșelăciune