Povestea viaductelor „gemene” de pe vechea cale ferată Deva – Brad

Abandonate în prezent, viaductele Stoieneasa şi Peştera, aflate la circa 300 de metri unul de celălalt, în zona satului Lunca și a rezervației Măgurile Băiței se numără printre cele mai spectaculoase monumente de pe traseul fostei căi ferate Deva – Brad.

Viaductele au deschideri de 36,6 + 62 + 36,6 metri şi, respectiv, 5 x 25 de metri și se ridică la circa 30 de metri înălțime. Lucrările la ele au demarat la începutul anilor ´40, însă abia două decenii mai târziu trenurile au putut circula pe ele. „Viaductele au fost executate fără tabliere, care nu au mai fost expediate din Germania, din cauza războiului. Ulterior, pentru aşezarea tablierelor pe cuzineţi la ambele viaducte s-a folosit pentru prima oară atât metoda ridicării lor de la sol, unde fuseseră montate, în deschiderea respectivă, cu ajutorul unui turn, cât şi prin metoda lansării, când ele au fost montate la capetele culeelor. Prin aceste metode se reduce total folosirea materialului lemnos pentru schele şi eşafodaje, scurtându-se simţitor şi timpul e execuţie. Turnul s-a executat din elemente metalice demontabile de tip UIKM. Cu turn au fost ridicate tablierul central de la Stoieneasa şi patru tabliere de la viaductul Peştera. Celelalte tabliere, respectiv două de la viaductul Stoieneasa şi unul de la Peştera, au fost aduse în amplasament prin lansare”, arăta inginerul Radu Bellu, în cartea „Mica monografie a CFR” (volumul III).

Mii de oameni şi-au legat destinele de cei 35 de kilometri ai tronsonului feroviar care avea să lege prin munţi Ţara Zarandului de Valea Mureşului. Printre ei, sute de evrei aduşi la muncă forţată şi peste 1.000 de prizonieri sovietici din Al Doilea Război Mondial.

Calea ferată Deva – Brad a fost construită pe bucăți. Până în 1946, au fost construite tronsoanele Deva – Viaduct Stoieneasa, de 14 kilometri şi Brad – Viaduct Luncoiu, de cinci kilometri. Între cele două viaducte, în primii șapte ani de la începerea lucrărilor, terasamentele au fost executate, însă şinele nu au mai fost puse.

Din 1946, lucrările la calea ferată Deva – Brad au stagnat mai mulţi ani, din cauza dificultăţilor întâmpinate de constructori, dar au fost reluate în anii ’50. Abia în anul 1961, pentru racordarea feroviară a exploatării miniere Dealul Fetii, au fost daţi în folosinţă primii şapte kilometri ai liniei Deva – Brad, tronsonul Brad – Dealul Fetii. Doi ani mai târziu au fost finalizate și lucrările la viaductele Stoineasa şi Peştera, iar pentru racordarea feroviară a carierei de calcar de la Crăciuneşti, a fost dat în exploatare tronsonul Deva – Crăciuneşti, de 15 kilometri. Lucrările au fost reluate în 1 martie 1979, pe cea mai dificlă parte a traseului, Stoieneasa – Dealul Fetii, iar întregul tronson al căii ferate Deva – Brad a fost inaugurat în 11 decembrie 1987, linia fiind deschisă circulaţiei feroviare după 48 de ani de la începerea lucrărilor, arăta autorul monografiei. Din 1987, când calea ferată a fost dată în folosinţă pe toată distanţa ei, a funcţionat doar un deceniu, ăână în primăvara anului 1998.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!