Povestea fascinantă a Săcărâmbului – locul căutătorilor de aur din trecut

biserica trasnitaSăcărâmbul se dezvăluie turiştilor ca un ţinut fascinant, ascuns în munţii de la înălţimea cărora se deschide panorama văii Mureşului. Chiar dacă minele de aur ale Săcărâmbului sunt închise, atracţia străinilor pentru aceste locuri a rămas la fel de mare ca în trecut.

 

În urmă cu două secole şi jumătate, febra aurului a transformat Săcărâmbul într-unul dintre cele mai căutate locuri ale europenilor dornici de înavuţire. Totul a început, potrivit legendei, după ce un sătean din Nojag (Nagyag – vechea denumire maghiară a localităţii), care îşi mâna porcii prin pădurile de munte, a observat sclipind, dintr-o râpă ascunsă, un bolovan. A coborât în deschizătura muntelui şi a desprins bucata strălucitoare din roca în care fusese înţepenită, iar a doua zi s-a prezentat cu ea în faţa unui moşier care avea o mică exploatare minieră în acele ţinuturi.

 

„Piatra” s-a dovedit a fi aur, iar vestea descoperirii metalului preţios s-a răspândit cu repeziciune. În anii următori, la mijlocul secolului XVIII, în Săcărâmb avea să fie deschisă prima exploatare minieră. Aici lucrau români, maghiari, slovaci şi italieni, iar satul a ajuns să numere peste 350 de locuinţe, cele mai multe de mineri.

 Ţinutul aurului şi al mineralelor valoroase

Până la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului. În afara aurului, din munţii Săcărâmbului erau scoase mai multe tipuri de minerale valoroase şi rare, cum erau teluriumul şi săcărâmbitul. „Aurul din Nagyag (Săcărâmb) nu este obţinut prin spălări, ci din vene (filoane) Oamenii muncesc mult pentru aurul scos din mine, dar producţia este considerabilă”, constata geologul englez David Ansted, în urma unei călătorii în această zonă în 1862. Au fost descoperite şi comori ascunse la poalele muntelui: ulcioare pline cu monezi din aur şi bijuterii din bronz. Până în secolul trecut, Săcărâmbul devenise un orăşel minier, cu o populaţie în care se amestecau urmaşi ai străinilor şi românilor stabiliţi aici pentru a lucra ca „băieşi”, cu trei biserici şi o mulţime de cârciume – o aşezare atipică pentru zona greu accesibilă în trecut.

Satul minier, atracţie turistică

Minele din zona Săcărâmb şi-au continuat existenţa până la începutul anului 2000. Patru mine funcţionau în cadrul exploatării de la Certej, dar în prezent sunt închise „Acum intrarea în galeria minei este blindată cu beton. Mai intrau oameni, după închiderea ei, să caute aur ori pentru fier vechi, dar îşi riscau viaţa”, spune Feri Eşş, unul dintre localnici. Hunedoreanul a lucrat în mină, iar după închiderea ei şi-a găsit de lucru în Deva. În ciuda închiderii exploatăriilor de minereuri aurifere, omul este optimism. „La cât de frumoase sunt locurile în care trăim, Săcărâmbul ar putea redeveni unul dintre cele mai căutate locuri din România, chiar dacă nu de căutători de aur, ci de turişti”, crede săteanul.

În ultimii ani, mai mulţi oameni de afaceri şi cu funcţii importante din judeţ şi-au cumpărat terenuri şi case în Săcărâmb. Totuşi, multe dintre vechile case bătrâneşti au rămas părăsite. „Nu aş pleca din Săcărâmb pentru nimic. Să veniţi seara să simţiţi ce linişte îţi dă acest loc. Să vedeţi cum strălucesc stelele, în noapte, deasupra văii şi a muntelui”, a spus Daniel Danciu, un fost miner, disponibilizat în anul 2000. Familia săteanului locuieşte în apropiere de biserica trăsnită. Monumentul a fost ridicat în anul 1800 pe coasta unui deal, iar de la înălţimea lui se dezvăluie întreaga aşezare, Valea Mureşului şi munţii metaliferi. Biserica greco-catolică a fost distrusă aproape în întregime în urma unei furtuni din toana anului 1870, însă ruinele ei au rămas un simbol al Săcărâmbului.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

opt − 3 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Tragedie la intrarea în Petroșani. Două autoturisme s-au ciocnit violent         Aniversarea Zilei Pompierilor din România la Deva         Carmen Hărău (PNL) – „Modificarea de către PSD a Programului de guvernare nu are nici legitimitate politică și nici electorală!”         Campanie educativă derulată de polițiști         Canalizarea ajunge în zona turistică de pe malul Lacului Cinciș         Blocul ANL construit în Hunedoara așteaptă o nouă investiție         Răfuială între interlopii din Valea Jiului         SE ÎNTÂMPLĂ ÎN HUNEDOARA. Prima locuinţă protejată pentru victimele violenţei domestice         Ştrandul Municipal din Deva îşi închide porţile         Consiliul Județean cumpără un autocar la un preț uriaș         Angajații de la Castelul Corvinilor acuzați de discriminare         Primăria Deva cumpără teren pentru relocarea romilor din Grigorescu         Primăria Deva cumpără 12 autobuze la mâna a doua         Deva a început încă o campanie de dezinsecţie şi deratizare         SĂNĂTATE. Consiliul Judeţean a alocat Spitalului de Urgenţă peste 300.000 lei         Asistenta tv în ipostaze provocatoare, în curtea mănăstirii Prislop         Cum arată, de fapt, zona în care CNAIR a reclamat fisuri uriașe în Autostrada Lugoj – Deva         Autostrada Lugoj – Deva nu se deschide în septembrie. Probleme grave pe Lotul 3         Un nou episod în dosarul „matriței de la Sarmizegetusa Regia”. Expertiza a stârnit controverse         DUPĂ CINCI ANI, FĂRĂ JUDECATĂ. Procurorii DNA au clasat dosarul preşedintelui Mircea Moloţ pentru abuz în serviciu