Povestea fascinantă a Săcărâmbului – locul căutătorilor de aur din trecut

biserica trasnitaSăcărâmbul se dezvăluie turiştilor ca un ţinut fascinant, ascuns în munţii de la înălţimea cărora se deschide panorama văii Mureşului. Chiar dacă minele de aur ale Săcărâmbului sunt închise, atracţia străinilor pentru aceste locuri a rămas la fel de mare ca în trecut.

 

În urmă cu două secole şi jumătate, febra aurului a transformat Săcărâmbul într-unul dintre cele mai căutate locuri ale europenilor dornici de înavuţire. Totul a început, potrivit legendei, după ce un sătean din Nojag (Nagyag – vechea denumire maghiară a localităţii), care îşi mâna porcii prin pădurile de munte, a observat sclipind, dintr-o râpă ascunsă, un bolovan. A coborât în deschizătura muntelui şi a desprins bucata strălucitoare din roca în care fusese înţepenită, iar a doua zi s-a prezentat cu ea în faţa unui moşier care avea o mică exploatare minieră în acele ţinuturi.

 

„Piatra” s-a dovedit a fi aur, iar vestea descoperirii metalului preţios s-a răspândit cu repeziciune. În anii următori, la mijlocul secolului XVIII, în Săcărâmb avea să fie deschisă prima exploatare minieră. Aici lucrau români, maghiari, slovaci şi italieni, iar satul a ajuns să numere peste 350 de locuinţe, cele mai multe de mineri.

 Ţinutul aurului şi al mineralelor valoroase

Până la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului. În afara aurului, din munţii Săcărâmbului erau scoase mai multe tipuri de minerale valoroase şi rare, cum erau teluriumul şi săcărâmbitul. „Aurul din Nagyag (Săcărâmb) nu este obţinut prin spălări, ci din vene (filoane) Oamenii muncesc mult pentru aurul scos din mine, dar producţia este considerabilă”, constata geologul englez David Ansted, în urma unei călătorii în această zonă în 1862. Au fost descoperite şi comori ascunse la poalele muntelui: ulcioare pline cu monezi din aur şi bijuterii din bronz. Până în secolul trecut, Săcărâmbul devenise un orăşel minier, cu o populaţie în care se amestecau urmaşi ai străinilor şi românilor stabiliţi aici pentru a lucra ca „băieşi”, cu trei biserici şi o mulţime de cârciume – o aşezare atipică pentru zona greu accesibilă în trecut.

Satul minier, atracţie turistică

Minele din zona Săcărâmb şi-au continuat existenţa până la începutul anului 2000. Patru mine funcţionau în cadrul exploatării de la Certej, dar în prezent sunt închise „Acum intrarea în galeria minei este blindată cu beton. Mai intrau oameni, după închiderea ei, să caute aur ori pentru fier vechi, dar îşi riscau viaţa”, spune Feri Eşş, unul dintre localnici. Hunedoreanul a lucrat în mină, iar după închiderea ei şi-a găsit de lucru în Deva. În ciuda închiderii exploatăriilor de minereuri aurifere, omul este optimism. „La cât de frumoase sunt locurile în care trăim, Săcărâmbul ar putea redeveni unul dintre cele mai căutate locuri din România, chiar dacă nu de căutători de aur, ci de turişti”, crede săteanul.

În ultimii ani, mai mulţi oameni de afaceri şi cu funcţii importante din judeţ şi-au cumpărat terenuri şi case în Săcărâmb. Totuşi, multe dintre vechile case bătrâneşti au rămas părăsite. „Nu aş pleca din Săcărâmb pentru nimic. Să veniţi seara să simţiţi ce linişte îţi dă acest loc. Să vedeţi cum strălucesc stelele, în noapte, deasupra văii şi a muntelui”, a spus Daniel Danciu, un fost miner, disponibilizat în anul 2000. Familia săteanului locuieşte în apropiere de biserica trăsnită. Monumentul a fost ridicat în anul 1800 pe coasta unui deal, iar de la înălţimea lui se dezvăluie întreaga aşezare, Valea Mureşului şi munţii metaliferi. Biserica greco-catolică a fost distrusă aproape în întregime în urma unei furtuni din toana anului 1870, însă ruinele ei au rămas un simbol al Săcărâmbului.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci × 5 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
ASEDIAŢI DE EVENIMENTE. Garda Cetăţii în acţiune fitness în aer liber la Cetatea Deva         „SCÂRŢ-SCARŢ” PÂNĂ VINERI. Primarul Devei păsuieşte gunoierul cu trei zile         SĂRBĂTOAREA MOŢILOR. Sâmbătă începe Târgul de Fete de pe Muntele Găina         PARLAMENTUL EUROPEAN. Siegfried Mureșan cere aderarea României la spațiul Schengen         Castelul Corvinilor va intra în șantier în luna august         INVESTIȚIE Ce localități din Hunedoara vor fi racordate la noua rețea de gaze naturale         Sistem de supraveghere video pe străzile Simeriei         Autostrada Lugoj – Deva. Cele mai recente imagini aeriene de pe Loturile 3 și 4. Cât mai e de lucru         Emblema de onoare a M.A.I. conferită unui jandarm hunedorean         BINE CĂ N-A VENIT MADONA! Nedeia Vulcăneană l-a prins pe Ile Primarul cu closetul „pe vine”         Grădină urbană pe fonduri UE în zona Grigorescu         O tură de o zi, pe aici, pe-aproape: Deva – Râpa Roșie – Alba Iulia – Ampoița – Giardini di Zoe         Contracte de 15 milioane de euro. Cele mai vizitate monumente istorice din Hunedoara reabilitate pe fonduri UE         CJH PROMITE – PRIMĂRIA DEVA FACE. Chinezii deschid o fabrică de mobilă la Deva         Gara de poveste a municipiului Brad, în șantier de aproape trei ani. Lucrările nu sunt finalizate         Un motociclist a fost lovit de un autocamion pe șoseaua Deva – Lugoj         Ramona Mănescu, propunere ALDE pentru postul de ministru la Externe         Tragedie în Deva         Dosarul electronic la Tribunalul Hunedoara         Patru hunedoreni anchetați pentru braconaj