Meseria de „fierar”, asul din mîneca hunedorenilor care trăiesc din ruinele combinatului

În aşteptarea proiectelor de ecologizare pe fonduri europene, în zona industrială a Hunedoarei, peisajul terenurilor fostului combinat siderurgic a devenit unul postapocaliptic. Căutătorii de fier vechi nu au părăsit încă locurile de unde şi-au câştigat în ultimii ani existenţa.

combinat hunedoara (76)O dată cu venirea iernii, activitatea firmei care exploatează vechea platformă industrială a municipiului Hunedoara a fost redusă drastic. Excavatoarele care săpau printre ruinele demolate din fostul combinat siderurgic au fost trase pe dreapta. Au lăsat în urmă zeci de hectare acoperite cu moloz, steril şi dărâmături, care totuşi nu au rămas fără „stăpâni”.

De o altfel de ecologizare se ocupă zilnic sute de localnici. De la primele ore ale dimineţii şi până la lăsarea serii, liniştea colosului pus la pământ e spulberată de zgomotul loviturilor de târnăcop, date zgurii pietrificate. Oamenii trag după ei cărucioare în care încarcă bucăţile de fier vechi smulse din pământ. Au lopeţi, târnăcoape şi baroase, pe care le poartă pe umeri ca nişte mineri abia ieşiţi din subteran. „Dacă strângem un cărucior de fier vechi, avem ce mânca o zi – două”, spune unul dintre fierarii cocoţaţi pe muntele de moloz. Bărbatul sapă de zor, scormoneşte sterilul cu o cazma, fără să ţină cont că îşi pune viaţa în pericol, dacă malul de pământ în vârful căruia s-a urcat se va prăbuşi o dată cu el. În ultimii ani, cel puţin trei oameni şi-au pierdut viaţa îngropaţi în zgura de la marginea Hunedoarei. Faţă de anii trecuţi, numărul celor care sapă după fier vechi printre ruinele industriale ale oraşului a scăzut vertiginos. S-a împuţinat şi cantitatea de deşeuri feroase.

 

Soartă incertă pentru ruinele de la marginea oraşului

În prezent, 20 de hectare dintre cele 138 de hectare ale vechii platforme siderurgice a municipiului Hunedoara sunt preluate de administraţia locală şi sunt incluse într-un proiect de ecologizare, de 15 milioane de euro, pe fonduri europene. Pentru restul terenurilor pe care au funcţionat în trecut uzinele metalurgice nu există proiecte de ecologizare. Ecosid, societatea care le administrează, nu poate iniţia astfel de proiecte. Nicolae Balosin, managerul Ecosid, a declarat că singura soluţie pentru accesarea de fonduri UE pentru ecologizare este ca terenurile să fie preluate de municipalitate.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Meseria de „fierar”, asul din mîneca hunedorenilor care trăiesc din ruinele combinatului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 2 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Operațiune DIICOT în Deva: „Arestare în direct”         Ecologizare cu liceenii voluntari în Parcul Dendrologic din Simeria         Un hunedorean, pe podium la Campionatele europene de Karate         Cum arată autostrada Lugoj – Deva, cu o lună înainte de deschidere         Sărbătoare la Mănăstirea Prislop         Accident rutier grav. Șoseaua devastată a Lacului Cinciș face victime         Cele mai recente imagini de pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva         Vestea mult așteptată de hunedoreni. A intrat în șantier drumul județean Hunedoara – Călan         Carmen Hărău, senator PNL: “Va cădea guvernul Dăncilă?”         WINKLER DESPRE PRIORITĂȚILE PPE. Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole și celei de Coeziune         SĂNĂTATE “Donăm sânge pentru oamenii orașului”         Ștrandul Municipal din Deva își deschide porțile         Ministrul Răzvan Cuc pe șantierul Autostrăzii Lugoj – Deva. Când vor fi gata Loturile 3 și 4         Mai puțini turiști în Retezat, după închiderea drumului spre Poiana Pelegii         O viperă uriașă găsită în Sarmizegetusa Regia, pe Soarele de Andezit         Tânăr de 17 ani înecat într-o baltă din Orăștie         TALIBANII ECO DATOREAZĂ SCUZE. APM Hunedoara a scos Râul Alb din aşa-zisul „pericol de moarte”         Exponatul lunii iunie 2019 la muzeul din Deva         Lansare de carte Dumitru Constantin Dulcan         Ce despăgubiri poate primi muzeul pentru matrița antică din Sarmizegetusa Regia