intrare in fosta mina Ghelari

Întunericul de sub lumină. Fantomele din împărăția fierului

Sub lumina uluitoare a măreței catedrale din Ghelari, tristețea și singurătatea împărăției fierului își întind umbrele, și peste pământ, și peste sufletul oamenilor. Altădată în roiuri vesele, străbătând urdinișurile exploatării de fier, oamenii păstrează acum doar o amărăciune de care nu pot scăpa și un orizont înghesuit în capătul umbrelor.

 intrare in fosta mina Ghelari

Dezolare și amărăciune

Ghelariul, văduvit de mină, de ridicarea fierului din adânc, îmbătrânește, pentru că toate luminile care aduc speranță par să se fi stins. Pământul pare și el îmbătrânit, în ciuda verdelui care se încăpățânează să se ridice la soare, pentru că nu poate scăpa nici de rănile veritabile, ruine ale contabilității distructive, nici de rănile tăiate din umbrele oamenilor.

Toate clădirile exploatării miniere, altădată bucurate de glasuri vesele, salopete, hrană, instalații bâzâind continuu, au fost devalizate, distruse umilitor de lăcomia unora pentru care nu există nimic valoros în viață, în afară de ban. Un peisaj sinistru, populat cu fantome, un întuneric programat.

„Dacă ați văzut filmele din Vestul Sălbatic, unde sunt orașe fantomă, încet-încet, dar și cu pași mari, câteodată, ne apropiem de o astfel de situație. Vom ajunge niște localități în care vor predomina bătrânii, lucru care aproape se întâmplă și acum, localități care nu vor avea nici o perspectivă, poate doar turism și creșterea animalelor”, spune, necăjit și cu privirea umezită de amintiri, Dorin Gostian, fost angajat și lider de sindicat al exploatării miniere Ghelari.

Viață stinsă

Exploatarea minieră de la Ghelari, prăpădită prin decizii politice, a ținut viața oamenilor pe verticala locului o întreagă istorie. Mii de oameni și-au clădit a doua familie la mină, iar pântecul județului Hunedoara a fost roditor, câtă vreme minereul de fier era sămânța vieții.

„Mineritul, nu numai pentru Ghelari, pentru toată zona a însemnat viață. Pe baza minereului de aici s-a dezvoltat toată Zona Pădurenilor, Teliucul, s-a dezvoltat zona de pe Valea Cernei și către Nădăștie și consecința exploatării acestui minereu au fost cele două combinate de la Hunedoara și Călan. …Hunedoara, începută cu furnalele de la Ghelari, cu vatră înălțată, din secolul IX, și apoi cu furnalul de la Govăjdie și ce-a mai urmat în rest, inclusiv ultimul furnal care nici nu a mai apucat să funcționeze”, înțelege lucrurile vechiul ortac.

În perioada de glorie, în anii 60-70, numai mina Ghelari avea vreo 3.800 de angajați. În ianuarie 1990 erau 1490 de angajați, iar la final, când luminile s-au stins, mai erau 102 angajați. Mii de oameni hrăneau mii de familii.

Rețeta distrugerii

Cinic, nefiresc, exploatarea minieră Ghelari s-a stins de la sine, după ce și-a băgat coada guvernul. „Au venit cu cărămida de bani și i-au momit pe oameni, au băgat ordonanța, ceea ce a pus în pericol și locurile de muncă ale altora, pentru că erau oameni din posturi fixe, mașini de extracție, stații de pompe, de ventilație, și am rămas fără personal”, ne explică Dorin Gostian. El continuă: „Explicația pentru închiderea minei Ghelari este aceeași ca la toate privatizările care s-au făcut în România, în „glorioasa” epocă actuală: nu-i rentabil. Cum n-a fost rentabil nici combinatul de la Hunedoara, cum n-a fost rentabil combinatul de la Galați, dar indianul a știut ce să facă cu el – de fapt, el a fost ultimul beneficiar al minereului de la Ghelari și ne-a solicitat până la închidere să-i trimitem minereu la un preț mai bun, având în vedere calitatea deosebită a acestuia”.

Pensionarii, stăpâni ai umbrelor

În ultimii ani, din încremenirea în care s-a așezat zona, majoritatea tinerilor pleacă, își caută viitorul pe alte meleaguri, în lumea largă. Nu mai au încredere, nici în promisiunile politicienilor, nici în proiectele și programele guvernamentale pentru tineret, nu mai au pentru ce să rămână în Ghelari. Timid, zona se hrănește, neîndestulător, din forme incipiente de turism, iar cei care testează așezarea traiului văd o scăpare în creșterea animalelor. Dar încă sunt forme iluzorii de desprindere din lipsa de speranță.

Umbrele care bântuie amintirile lui Dorin Gostian sunt înlăcrimate: „Este copleșitor să vezi locurile unde ai avut și bune și rele, ai avut niște ortaci extraordinari, că au ajuns o ruină, că tot trecutul nostru valorează zero, și nici atât, pentru foarte mulți din jurul nostru, din societatea noastră”.

Sub lumina uluitoare a măreței catedrale din Ghelari, tristețea și singurătatea împărăției fierului își întind umbrele, și peste pământ, și peste sufletul oamenilor.

O istorie milenară

 

Exploatarea fierul în zona Ghelari are o istorie care se pierde, departe, în timp. Unele surse spun că exploatări de fier la Ghelari erau și în vremea împăratului roman Caracalla (211-217 d.Hr.), o dovadă fiind descoperirea, la sfârșitul secolului XIX, în subteranul unei mine părăsite, a unui schelet uman alături de care era o trusă completă a unui miner din antichitate.

Alte dovezi arheologice arată că inclusiv în atelierele de la Samizegetusa Regia se prelucra minereu de fier din zona Ghelari-Teliuc.

Cea mai puternică mărturie despre exploatarea și prelucrarea fierului în Ținutul Pădurenilor este cuptorul descoperit în 1895, în Ghelari, pe locul numit Valea Caselor. Acest cuptor ar fi funcționat în secolul IX d.Hr. și, pentru valoarea sa deosebită – el fiind, din punct de vedere tehnic, se pare, la baza cuptoarelor moderne -, originalul este expus în Londra, la British Museum.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

18 − șaptesprezece =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Incendiile de vegetație au cuprins 160 de hectare         Un an de lucrări la modernizarea Drumului Județean Hunedoara – Călan         Noua conducere a Spitalului Județean de Urgență Deva a demisionat         Exponatul lunii la muzeul din Deva se mută on-line. O piesă rară din Ulpia Traiana Sarmizegetusa         Numărul pacienților decedați în județul Hunedoara, care au fost diagnosticați cu Covid 19, a ajuns la 16         REAL TIME – SINE DIE! Judeţul Hunedoara, incapabil să testeze Covid – 19 cu două aparate în dotare         Starea de Urgență prelungită cu o lună în România         Viorel Demean, șeful ISU Hunedoara, a fost externat din spital         Scrisoare deschisă Sindicatului Medicorul Honorem al medicilor de la Spitalul Județean din Deva         Coronavirus. Situaţia actualizată pentru judeţul Hunedoara – 06 aprilie 2020         Tâlhărie în Călan         Coronavirus, situația la zi în 6 aprilie. Câte cazuri sunt în Hunedoara         A murit istoricul hunedorean Ioachim Lazăr         16 incendii de vegetație în județul Hunedoara         Al 15-lea deces al unui pacient în județul Hunedoara, infectat cu coronavirus         PARLAMENTUL UE. Noi măsuri financiare pentru combaterea pandemiei         Coronavirus. Situaţia actualizată pentru judeţul Hunedoara – 05 aprilie 2020         Cadrele medicale din Hunedoara respiră ușurat. Rezultate negative la testele coronavirus         124 de persoane infectate cu coronavirus în Hunedoara         Accident grav pe un câmp din zona Orăștiei