INEDIT. Un hunedorean a lucrat 2 ani la o statuie de 12 tone care răstoarnă teoria romanizării Daciei

Un inginer metalurg a conceput o lupoaică gigant, turnată în bronz, motivat de studiul cu care germanii au bulversat România – Nu suntem urmaşii Romei!

Hunedoreanul are de gând să realizeze alte 84 de lupoaice „pur româneşti”, pe care să le amplaseze în mai multe oraşe din ţară

MESAJUL CONTEAZĂ! Alexandru Podea evită să vorbească despre costurile impresionantei statui pe care o are în curte. „Mesajul lucrării e singurul care contează. Preţul nu este important. Am făcut-o pe cheltuiala mea, dar şi cu ajutorul firmei la care lucrez, pentru că materialele sunt nu doar grele, ci şi scumpe”, explică inginerul hunedorean / FOTO: CRISTI VATAVU

MESAJUL CONTEAZĂ! Alexandru Podea evită să vorbească despre costurile impresionantei statui pe care o are în curte. „Mesajul lucrării e singurul care contează. Preţul nu este important. Am făcut-o pe cheltuiala mea, dar şi cu ajutorul firmei la care lucrez, pentru că materialele sunt nu doar grele, ci şi scumpe”, explică inginerul hunedorean / FOTO: CRISTI VATAVU

O lupoaică de 12 tone, turnată în bronz. Statuia gigant este replica românească a celebrei Lupa Capitolina de la Roma şi a fost realizată de un hunedorean care susţine teoria potrivit căreia noi nu suntem urmaşii Romei.

Alexandru Podea a lucrat timp de doi ani la statuia care măsoară cinci metri înălţime şi pe care a amplasat-o în cursei casei sale de pe strada Chizid, din Hunedoara.

Lupoaica este aşezată pe un bloc de marmură roşie de Moneasa, are gura deschisă şi ridicată spre cer, într-un soi de urlet, iar în dreptul capului i se distinge un portret uman – un chip de traco-geto-dac, după cum explică autorul, contrariat că istoria oficială a României vorbeşte prea puţin despre traco-geto-daci şi că lasă impresia românului de rând că ei au dispărut odată cu cucerirea Daciei.

În locul alăptării, artistul hunedorean i-a aşezat lupoaicei 8 clopote, care trimit cu gândul la creştinare, dar, în acelaşi timp, simbolizează şi un mijloc de comunicare între Pământ şi Cer.

 

Chemarea” din vis

Podea povesteşte că lupoaica în variantă românească i-a apărut într-un vis şi abia apoi a schiţat-o pe hârtie – în urmă cu doi ani.

„Am visat, într-o noapte, o statuie asemănătoare. Apoi, m-am gândit să-mi transform visul în realitate – mai ales după ce am aflat despre studiul de paleogenetică al cercetătorilor de la Hanovra, care răstoarnă teoria romanizării Daciei şi a descendenţei romane a poporului român şi ne spune cine ne sunt, de fapt, strămoşii reali. Paleogenetica a stabilit că populaţia actuală a României este clar înrudită cu populaţiile care au locuit pe teritoriul ţării în epoca bronzului şi a fierului, adică acum 2.500-5.000 de ani, iar asta pune în evidenţă continuitatea acestui popor. Prin urmare, strămoşii noştri nu sunt romanii, cum s-a crezut până acum, ci traco-geto-tracii”, explică inginerul care şi-a intitulat creaţia cât se poate de sugestiv – „Chemarea”.

Din pricina dimensiunilor, statuia nu a fost tocmai simplu de realizat, povesteşte hunedoreanul.

„Mulajul l-am făcut în garajul meu, iar turnarea a fost realizată pe module, în mai multe ateliere de profil. Am adus-o acasă pe bucăţi şi am asamblat-o în curte. Pentru soclu am avut nevoie de o macara – altfel, n-aveam cum să-l aduc în curte”, spune autorul lupoaicei gigant.

Lupoaica lui Podea în schimbul statuii-simbol a Romei

Statuia lui Podea impresionează nu atât prin dimensiuni, cât mai ales prin greutatea celor 12 tone, iar artistul spune că a conceput-o astfel pentru a putea fi amplasată în spaţiul public.

Chiar dacă nu există, deocamdată, o promisiune clară în urma căreia inedita piesă şi-ar putea schimba locaţia de pe strada Chizid în centrul vreunui oraş, Alexandru Podea intenţionează să realizeze mai multe astfel de statui, care ar putea înlocui copiile celebrei Lupei Capitolina, amplasate în peste 80 de oraşe din România.

„Pentru a întări originea latină a poporului român, statul italian ne-a făcut cadou, între anii 1906 şi 1926, patru copii ale Lupei Romane, al cărei original este păstrat la ‘Museo Nuovo’ din Roma. Statuile au fost amplasate la Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Chişinău, iar în afara acestora, au mai fost instalate replici ale Lupei Capitolina în alte peste 80 de oraşe din ţară. Intenţia mea este să reuşesc, într-o bună zi, să le înlocuiesc cu varianta românească”, spune inginerul.

 

Mozaic roman – tablou de 100 de kilogramemozaic1

Lupoaica nu este singura lucrare semnată de Podea. Alte creaţii ale sale sunt amplasate în diferite locaţii din oraşul de pe Cerna – o piramidă de 8 metri poate fi văzută la intrarea în oraş, iar doi plămâni de 6 metri înălţime, din cupru şi inox, se află în curtea secţiei de Boli infecţioase a Spitalului din Hunedoara.

Tablouri inedite ale inginerului-artist sunt expuse şi la Castelul Corvinilor – mozaic roman realizat din cuburi de marmură de 2/2 centimetri, în câteva sute de nuanţe. Cel mai greu tablou este o replică a Castelului (foto), care cântăreşte nu mai puţin de 100 de kilograme şi a fost realizat din exact 9.600 de bucăţi de marmură.

Alexandru Podea şi-a descoperit pasiunea pentru artă încă de copil. Despre primele lucrări îşi aminteşte că au fost sculpturi în lemn. Mai târziu, l-a pasionat sculptura în metal, iar greutatea creaţiilor sale nu l-a împidicat să le scoată la vedere în expoziţii în aer liber – chiar dacă a avut nevoie de un tir pentru transportul lor.

O parte dintre lucrările hunedoreanului se află astăzi în colecţii particulare din ţară şi din străinătate, iar altele sunt expuse la Palatul Parlamentului din Bucureşti şi la sediul din Luxemburg al celui mai mare producător de oţel din lume.

 

 

Comentarii FB

comentarii




3 Răspunsuri la “INEDIT. Un hunedorean a lucrat 2 ani la o statuie de 12 tone care răstoarnă teoria romanizării Daciei

  1. Alina Matei

    Pai cum n-ati stiut!Eram eleva prin 83,cind profesoara de istorie care o aveam(sc. gen. nr. 7 HD)(si care cu respect si stima imi aduc aminte de ea) n-e spunea ca :Daci arau latini deci…Citi ani au stat romanii in Egipt s-au cit au stat intre evrei?(sute de ani, daca nu ma insel) si totusi nu s-au romanizat, cu toate ca influenta romana afost mult mai mare ca la noi.Si daca mi-a duc aminte citisem cinva ca imp.Traian zise despre Dacia-(Am intrat in pamintul strabuniilor mei.

    Răspuns
  2. d

    Alexandru Podea-felicitari!
    Noi suntem daci asta stim iar romanizarea trebuie sa dispara din manualelele de istorie din scoala. Au stat si ei 170 de ani, si cand au plecat de aici au furat aurul Daciei si limba lasata in urma era acceasi cu cea care a fost inainte adica limba geto-daca!Rusine Romei!

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

8 + cincisprezece =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
CNAIR reclamă defecte și degradări pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj -Deva         (P) Igienizarea covorului din casa – mentinerea sanatatii intregii familii         (P) Cearta în familie, una dintre cele mai neobișnuite situații pentru care ai putea avea nevoie de-un împrumut         Castelul Corvinilor a intrat în șantier         Accident grav pe șoseaua Hunedoara – Deva         Un tânăr a furat o mașină și a provocat un accident         PĂREREA SPECIALISTULUI NICULESCU. Este sau nu este fierul vechi adevărata miză la Mintia?         Carmen Hărău : „ Dăncilă a plecat, dar PSD a rămas!”         Drumul județean spre cetățile dacice se dezintegrează vizibil         Imagini spectaculoase cu lupul care a dat târcoale unui grup de turişti în Retezat         Spargere la Kaufland Petroșani         Prețuri promoționale la operațiile de cataractă și dioptrii, cu cele mai bune cristaline multifocale, la Opticline Dr. Angelescu         Un bărbat a murit după ce s-a prăbușit de pe schela unui bloc         Strada Constantin Dobrogeanu Gherea din Hunedoara este modernizată         Povestea comorii fabuloase a regelui Decebal         Toate drumurile duc la Salonul Hunedorean al Cărţii         UNA DE “MAGNA CUM LAUDE” LA CJH: Galeriile de Artă „FORMA” devin o bijuterie arhitecturală         Prinși la furat de băutură și țigări         Drumul Național 7A va intra în reparații capitale. Primele lucrări de reabilitare au început         Incendiu puternic în Geoagiu. Un om a murit