Cum vedeau călătorii străini Cetatea Devei acum 400 de ani: „Cea mai bună din Europa. Pare construită de mâna lui Dumnezeu”

Urcăm astăzi cu telecabina în numai două minute, pentru a admira, de pe cetatea Devei, întreaga vale a Mureşului, însă puţini sunt şi hunedoreii care ştiu că primele descrieri ale sale datează de mai bine de 400 de ani! Prima şi cea mai veche descriere a cetăţii a fost făcută de italianul Giovan Andrea Gromo, care a ajuns în Transilvania în luna mai a anului 1564, unde a şi rămas aproape un an, în calitate de comandant al gărzii principelui Ioan Sigismund.

Din descrierea italianului reiese că cetatea de pe dealul Devei l-a impresionat cu adevărat, el menţionând fortăreaţa drept una dintre cele mai importante ale regiunii, mai ales că aceasta se afla într-o zonă de conjunctură a celor mai importante drumuri. Cu alte cuvinte, dacă inamicul ar fi reuşit cucerirea Devei, aceasta însemna drum deschis în tot principatul.

 

Cetate cu provizii pentru trei ani

Potrivit lui Giovan Andrea Gromo, cetatea domina (şi atunci, la fel ca şi acum, întreaga vale a Mureşului. Mai mult amplasarea ei în vârful dealului, făcea ca armele de artilerie să devină inutile. „Era atât de tare, încât nu se putea mina şi era aprovizionată cu tot ce îi trebuia, pentru o perioadă de trei ani şi chiar mai mult”, după cum este se precizează în cea mai recentă monografie a oraşului Deva, pu. Toate acestea făceau din cetatea Devei, în opinia comandantului gărzii principelui Ioan Sigismund, o fortăreaţă infialibilă, practic de necucerit. De altfel, tocmai din acest motiv, principele „Şinea aici, întotdeauna, ca garnizoană pe oamenii săi cei mai credincioşi şi îşi păstra acolo bogăţiile sale cele mai de preţ”, este precizat în volumul al doilea al operei „Călători străini despre ţările române”.

 

„Construită de mâna lui Dumnezeu”

Evliya Celebi, un călător turc care ajunge la Deva în 1660, odată cu expediţia pentru cucerirea cetăţii de la Oradea. El va scrie despre cetatea din reşedinţa judeţului Hunedoara precizând că aici erau cantonate „cinci mii de cătane ale împăratului german”, cetatea fiind „clădită pe malul râului Mureş, e o stâncă înaltă, ce se ridică până la cer, încât nu pot fi săpate subterane din nicio arte, şi nu poate fi ocupată deloc; doar să fie asediată şi silită să se predea prin înfometare”. În acea vreme, potrivit turcului Evlyia Celebi, care scrie o lucrare cu numele de „Cartea Călătoriilor” („Sezahatname”) cetatea avea „cinci colţuri cu donjon, turnuri şi creneluri, iar pe bastioanale sale stau turnuri bombardiere, care le împodobesc, ca acele unui arici”. Militarul turc confirmă, astfel, valoarea fortificaţiei devene, amintită anterior tot de un militar, comandantul gărzii principelui Ioan Sigismund. Impresionat, el scrie că fortăreaţa este „aşa de înaltă şi aşa de bine întărită, încât pare să fi fost construită de mâna lui Dumnezeu”. Evliya Celebi va mai nota că din acest punct de vedere, cetatea este unică în Transilvania. Interesant este că turcul va avea ocazia să vadă de două ori cetatea: odată când armata Otomană s-a îndreptate spre nord şi a doua oară la întoarcere. Notiţele călătorului întăresc, şi cu ce de-a doua ocazie, impresia avută la prima trecere pe aici: „Munţii din partea de vest sunt adevărate bastioane pentru această cetate; aceştia nu-i dăunează cu nimic şi nimeni nu se poate apropia de ea”.

 

„Cea mai mare şi mai tare din Europa”

Istoricii spun că este imposibil ca numărul soldaţilor (cele „cinci mii de cătane ale împăratului german”) care apărau fortificaţia să fie unul real, aceasta fiind, cel mai probabil o exagerare. De altfel, este evident că, deşi scrierile călătorilor străini prin regiunea Hunedoarei au valoare de document, este sunt, totuşi, nişte scrieri subiective: tocmai de aici majoritatea descrierilor admirative. O altă descriere de pe la 1.600 (mai exact sfţrşitul secolului al XVII-lea) o găsim în memoriile contelui Nicolae Bethlen: ”Cetatea Deva este cea mai mare şi cea mai bună fortificaţie din Transilvania, aş putea spune chiar că, până la descoperirea bombelor, a fost cea mai bună din Europa. Mergând în sus, pe un deal destul de abrupt, ajungem la primul post de pază, care este construit sub formă de turn, în care pot fi adăpostiţi cam 100 de oameni. (…) Apoi ajungem la al doilea post de pază, care este la fel cu primul. În sfârşit, ajungem printr-un tunel de piatră boltit, lung de vreo 20 de stânjeni, în curtea cetăţii. (…) În mijlocul curţii se află un rezervor de apă foarte mare, care serveşte la adăpatul cailor şi al vitelor şi în care se strânge apa din zăpadă şi din ploi. În afară de acestea mai sunt două fântâni, în dreapta şi în stânga rezervorului, în care apa este ridicată cu ajutorul unei roţi, trase de boi. (…) Terasa care acoperă clădirea întinsă este încă aşa de solidă şi completă, ca şi cum ar fi fost construită recent, cu toate că cetatea ar fi fost construită în vremuri imomoraile… Se crede că a fost construită în vremea lui Traian”, nota contele Nicolae Bethlen. Memoriile acestuia aveau să fie publicate la Amsterdam, de către Miklos Bethlen, la ani buni de la moartea sa, în 1736.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

9 − trei =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Fortificația Sarmizegetusei Regia va fi restaurată integral         Începe distribuirea unor produse alimentare destinate anumitor categorii de persoane din Deva         Muncă la negru pe șantierul căii ferate Simeria – Gurasada         Din bugetul județului Hunedoara se va amenaja un compartiment destinat tratării pacienților cardiaci critici         CJ Hunedoara: Încă 3 milioane de lei pentru drumurile județene         CJ Hunedoara va finanța închiderea deponeului neconform de la Vulcan         Ioan Emanuel Clej (ALDE) candidează la funcția de primar al Devei         Mircea Moloț (ALDE) candidează la funcția de președinte al Consiliului Județean Hunedoara         Petrecere în plină stradă, într-un cartier din Hunedoara         Cum arată noul drum spre Vadu Dobrii         Rechizitoriul „revoltei din cartierul Micro 6 – Hunedoara”         Mircea Moloț: „Valea Jiului s-a oprit pe drumul către dezvoltare”         Turistă accidentată în zona Bucura, din Masivul Retezat         Ani grei de închisoare pentru un recidivist din Petrila         Cum arată șantierul drumului județean Hunedoara – Călan         Bazinele cu apă minerală de pe Valea Mureșului         Ce trebuie să știe turiștii care vor să urce în Retezat cu mașinile, spre Poiana Pelegii         Tânără tâlhărită de fostul prieten, cu 20 de ani mai mare decât ea         Muzeul mineritului a fost restaurat cu fonduri UE         ADR VEST. Școală din Uricani modernizată cu fonduri UE