Cum vedeau călătorii străini Cetatea Devei acum 400 de ani: „Cea mai bună din Europa. Pare construită de mâna lui Dumnezeu”

Urcăm astăzi cu telecabina în numai două minute, pentru a admira, de pe cetatea Devei, întreaga vale a Mureşului, însă puţini sunt şi hunedoreii care ştiu că primele descrieri ale sale datează de mai bine de 400 de ani! Prima şi cea mai veche descriere a cetăţii a fost făcută de italianul Giovan Andrea Gromo, care a ajuns în Transilvania în luna mai a anului 1564, unde a şi rămas aproape un an, în calitate de comandant al gărzii principelui Ioan Sigismund.

Din descrierea italianului reiese că cetatea de pe dealul Devei l-a impresionat cu adevărat, el menţionând fortăreaţa drept una dintre cele mai importante ale regiunii, mai ales că aceasta se afla într-o zonă de conjunctură a celor mai importante drumuri. Cu alte cuvinte, dacă inamicul ar fi reuşit cucerirea Devei, aceasta însemna drum deschis în tot principatul.

 

Cetate cu provizii pentru trei ani

Potrivit lui Giovan Andrea Gromo, cetatea domina (şi atunci, la fel ca şi acum, întreaga vale a Mureşului. Mai mult amplasarea ei în vârful dealului, făcea ca armele de artilerie să devină inutile. „Era atât de tare, încât nu se putea mina şi era aprovizionată cu tot ce îi trebuia, pentru o perioadă de trei ani şi chiar mai mult”, după cum este se precizează în cea mai recentă monografie a oraşului Deva, pu. Toate acestea făceau din cetatea Devei, în opinia comandantului gărzii principelui Ioan Sigismund, o fortăreaţă infialibilă, practic de necucerit. De altfel, tocmai din acest motiv, principele „Şinea aici, întotdeauna, ca garnizoană pe oamenii săi cei mai credincioşi şi îşi păstra acolo bogăţiile sale cele mai de preţ”, este precizat în volumul al doilea al operei „Călători străini despre ţările române”.

 

„Construită de mâna lui Dumnezeu”

Evliya Celebi, un călător turc care ajunge la Deva în 1660, odată cu expediţia pentru cucerirea cetăţii de la Oradea. El va scrie despre cetatea din reşedinţa judeţului Hunedoara precizând că aici erau cantonate „cinci mii de cătane ale împăratului german”, cetatea fiind „clădită pe malul râului Mureş, e o stâncă înaltă, ce se ridică până la cer, încât nu pot fi săpate subterane din nicio arte, şi nu poate fi ocupată deloc; doar să fie asediată şi silită să se predea prin înfometare”. În acea vreme, potrivit turcului Evlyia Celebi, care scrie o lucrare cu numele de „Cartea Călătoriilor” („Sezahatname”) cetatea avea „cinci colţuri cu donjon, turnuri şi creneluri, iar pe bastioanale sale stau turnuri bombardiere, care le împodobesc, ca acele unui arici”. Militarul turc confirmă, astfel, valoarea fortificaţiei devene, amintită anterior tot de un militar, comandantul gărzii principelui Ioan Sigismund. Impresionat, el scrie că fortăreaţa este „aşa de înaltă şi aşa de bine întărită, încât pare să fi fost construită de mâna lui Dumnezeu”. Evliya Celebi va mai nota că din acest punct de vedere, cetatea este unică în Transilvania. Interesant este că turcul va avea ocazia să vadă de două ori cetatea: odată când armata Otomană s-a îndreptate spre nord şi a doua oară la întoarcere. Notiţele călătorului întăresc, şi cu ce de-a doua ocazie, impresia avută la prima trecere pe aici: „Munţii din partea de vest sunt adevărate bastioane pentru această cetate; aceştia nu-i dăunează cu nimic şi nimeni nu se poate apropia de ea”.

 

„Cea mai mare şi mai tare din Europa”

Istoricii spun că este imposibil ca numărul soldaţilor (cele „cinci mii de cătane ale împăratului german”) care apărau fortificaţia să fie unul real, aceasta fiind, cel mai probabil o exagerare. De altfel, este evident că, deşi scrierile călătorilor străini prin regiunea Hunedoarei au valoare de document, este sunt, totuşi, nişte scrieri subiective: tocmai de aici majoritatea descrierilor admirative. O altă descriere de pe la 1.600 (mai exact sfţrşitul secolului al XVII-lea) o găsim în memoriile contelui Nicolae Bethlen: ”Cetatea Deva este cea mai mare şi cea mai bună fortificaţie din Transilvania, aş putea spune chiar că, până la descoperirea bombelor, a fost cea mai bună din Europa. Mergând în sus, pe un deal destul de abrupt, ajungem la primul post de pază, care este construit sub formă de turn, în care pot fi adăpostiţi cam 100 de oameni. (…) Apoi ajungem la al doilea post de pază, care este la fel cu primul. În sfârşit, ajungem printr-un tunel de piatră boltit, lung de vreo 20 de stânjeni, în curtea cetăţii. (…) În mijlocul curţii se află un rezervor de apă foarte mare, care serveşte la adăpatul cailor şi al vitelor şi în care se strânge apa din zăpadă şi din ploi. În afară de acestea mai sunt două fântâni, în dreapta şi în stânga rezervorului, în care apa este ridicată cu ajutorul unei roţi, trase de boi. (…) Terasa care acoperă clădirea întinsă este încă aşa de solidă şi completă, ca şi cum ar fi fost construită recent, cu toate că cetatea ar fi fost construită în vremuri imomoraile… Se crede că a fost construită în vremea lui Traian”, nota contele Nicolae Bethlen. Memoriile acestuia aveau să fie publicate la Amsterdam, de către Miklos Bethlen, la ani buni de la moartea sa, în 1736.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

optsprezece − 6 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Ministerul Sănătății confirmă primul deces în urma infectării cu noul coronavirus în rândul personalului medical         Coronavirus. Peste 4.400 de cazuri înregistrate în România         Coronavirus. Situaţia actualizată pentru judeţul Hunedoara – 7 aprilie 2020         Donație de măști pentru instituții aflate în subordinea Consiliului Județean Hunedoara         PE SURSE. Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva se îndreaptă spre o conducere militarizată         Incendiile de vegetație au cuprins 160 de hectare         Un an de lucrări la modernizarea Drumului Județean Hunedoara – Călan         Noua conducere a Spitalului Județean de Urgență Deva a demisionat         Exponatul lunii la muzeul din Deva se mută on-line. O piesă rară din Ulpia Traiana Sarmizegetusa         Numărul pacienților decedați în județul Hunedoara, care au fost diagnosticați cu Covid 19, a ajuns la 16         REAL TIME – SINE DIE! Judeţul Hunedoara, incapabil să testeze Covid – 19 cu două aparate în dotare         Starea de Urgență prelungită cu o lună în România         Viorel Demean, șeful ISU Hunedoara, a fost externat din spital         Scrisoare deschisă Sindicatului Medicorul Honorem al medicilor de la Spitalul Județean din Deva         Coronavirus. Situaţia actualizată pentru judeţul Hunedoara – 06 aprilie 2020         Tâlhărie în Călan         Coronavirus, situația la zi în 6 aprilie. Câte cazuri sunt în Hunedoara         A murit istoricul hunedorean Ioachim Lazăr         16 incendii de vegetație în județul Hunedoara         Al 15-lea deces al unui pacient în județul Hunedoara, infectat cu coronavirus