Bijuteriile din Țara bisericilor de piatră

O mulțime de vestigii antice au dăinuit încorporate în bisericile de piatră ridicate de nobilii locali în Evul Mediu. Bisericile clădite în urmă cu şase – şapte secole împodobesc Țara Haţegului şi transformă ţinutul de la poalele Retezatului într-un una dintre cele mai ofertante regiuni turistice din România.

Datorită unicităţii lor, aşezămintele de la Densuş, Ostrov, Strei, Streisângeorgiu – din Țara Haţegului, împreună biserica medievală din Gurasada – de pe Valea Mureşului, au fost incluse în 2019, de către Institutul Naţional al Patrimoniului, pe lista indicativă a monumentelor propuse pentru a fi clasate ca situri UNESCO. Alături de acestea, bisericile cneziale de la Colţ, Peşteana şi Prislop au adus Țării Haţegului numele de „Țara bisericilor de piatră”.

Cea mai faimoasă biserică de piatră din regiune poate fi admirată pe un deal, la marginea satului Densuş, aflat în vecinătatea Ulpiei Traiana Sarmizegetusa. A fost clădită în secolul al XIV-lea, potrivit unor istorici, pe ruinele unui templu închinat zeului Marte, în altarul căruia romanii veniţi în Dacia obişnuiau să facă sacrificii.

La Densuş ar fi fost înmormântat generalul roman Longinus, care s-a remarcat între eroii luptelor sângeroase dintre daci şi romani. Capturat de regele Decebal, Longinus s-a sinucis, iar potrivit unor legende mormântul său a devenit templul pe ruinele căruia în secolele următoare a fost ridicată biserica. „Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste”, informa istoricul Bizantinus Densuşianu. În zidurile bisericii au ajuns blocurile de calcar, lei de marmură şi monumentele funerare din fostul oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din cimitirul ei şi probabil de la ruinele altor aşezări dacice şi romane de pe valea Haţegului, adăuga istoricul.

Ridicată în secolul al XIII-lea, biserica din Sântamaria Orlea păstrează cele mai vechi picturi murale din bisericile ţării, care datează de la începutul anilor 1300. De-a lungul timpului a fost loc de rugăciune şi de slujbe religioase pentru credincioşii ortodocşi, catolici, reformaţi şi calvini. În prezent, aparţine comunităţii reformate şi se numără printre cele mai populare atracţii turistice din Ţara Haţegului. Este căutată mai ales de oaspeţi maghiari ai locului, spune Nicu, omul care o are în grijă. Pavajele din interiorul ei sunt din cărămizi romane, iar unele dintre ele poartă urmele unor labe de lup.

Biserica medievală din satul Strei datează din secolul al XIII-lea şi a fost construită din piatră pe ruinele unei aşezări romane, o „vila rustica” de pe Valea Streiului. Şi ea impresionează prin picturile sale murale, în culori vii, care datează din secolul XIV şi sunt realizate de meşteri străini. Impresionant este şi monumentul funerar roman aflat la temelia bisericii, pe care erau înfăţişate două personaje care simbolizau moartea şi somnul.

Biserica medievală Streisângeorgiu a fost numită de istoricul Nicolae Iorga „cea mai veche ctitorie de nemeşi români din Ardeal”. Săpăturile arheologice au relevat vechimea neaşteptat de mare a bisericii, din anii 1313-1314, conform inscriptiei slavo-române din biserică. Pe iarbă, în jurul lăcaşului medieval de la marginea oraşului Călan, au rămas o mulţime de pietre funerare romane, unele păstrând inscripţii originale, vechi de aproape două milenii.

Biserica de piatră din satul Ostrov, aflat în vecinătatea Ulpiei Traiana Sarmizegetusa, a fost ridicată în jurul anului 1360 de către cnezii locali şi este unică în ţară datorită împrejmuirii sale. Lăcaşul ortodox şi cimitirul său au fost înconjurate cu un gard format din peste 200 de pietre romane, cele mai multe inscripţionate cu litere latine, şterse de vreme. Potrivit istoricilor, împrejmuirea a fost rânduită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi, deşi cele mai multe dintre lespezile din jurul bisericii s-au degradat, iar cele mai frumoase dintre ele au ajuns în muzee, gardul unic continuă să impresioneze turiştii care ajung la Ostrov.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!