REPORTAJ. Ultimele zile de iarnă la Cetatea Colț

Ruinele cetăţii Colţ se înfăţişează călătorilor pe o stâncă solitară, desprinsă din versantul care străjuieşte intrarea în defileul Râuşorului. Pe dealul opus, la poalele vechiului castel al cnejilor Cândea, a fost ridicată, tot în secolul al XIV-lea, o biserică de piatră. Aşezământul religios a fost reabilitat în anii 1990, după o perioadă îndelungată în care rămăsese în paragină.

 

Zăpezile până la genunchi din acest sfârşit de iarnă au ascuns sub covorul lor potecile spre Cetatea Colț. Cărarea principală spre ruine urcă prin pădure de la marginea satului Suseni (comuna Râu de Mori), dar după câţiva zeci de metri se pierde în labirintul urmelor de copaci tăiaţi din pădurea deasă şi traşi în vale prin zăpadă. Până la stânca pe care a fost zidit castelul, turiştii au de urcat circa o jumătate de oră şi se pot asigura că sunt pe direcţia bună urmărind copacii marcaţi cu trinunghiuri albastre.

 

Sus, oaspeţii Castelului din Carpaţi sunt întâmpinaţi de privelişti neobişnuite. De o parte a castelului se dezvăluie defileul Râuşorului, iar călătoriii pot urmări cu privirea până departe drumul ce şerpiueşie pe lângă pârâu, urcând printre versanţii stâncoşi şi împăduriţi spre Retezat. Iarna a avut un efect magic asupra peisajului. A acoperit cu o mantie argintie pădurile şi a ascuns crestele sub ceaţă. De cealaltă parte, de pe zidurile cetăţii medievale, se înfăţişează în toată splendoarea ei depresiunea Haţegului. Castelul din Carpaţi rămâne un loc neprietenose pentru cei care se aventurează printre ruinele sale, în zilele în care zăpezile acoperă stâncile sale ascuţite şi bolovanii desprinşi şi prăvăliţi la poalele lui. Ruinele vechi se amestecă în armonie cu stâncile imense care ies de sub zidire şi stau ca margine a prăpastiei de zeci de metri de sub cetate.

Cetatea Colţ a fost ridicată de faimoasa familie a Cândeştilor, despre care istoricii români susţin că în secolul al XV-lea a fost înnobilată şi recompensată cu proprietăţi numeroase, pentru sprijinul acordat lui Iancu de Hunedoara în campaniile militare. Treptat, cnejii au fost maghiarizaţi sub numele de Kendeffy în secolul al XV-lea, la fel şi rudele lor din familia Kenderes (Cândreş). Cetatea cnejilor datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea, iar de-a lungul timpului a fost remarcată pentru frumuseţea şi pentru legendele ei.

În secolul al XVII, Cetatea este amintită în cronicile faimosului cărturat Evlya Celebi, care a ajuns în Transilvania, însoţind oastea sultanului. „E o cetate solidă în cinci colţuri şi înaltă până-n cer. Are o singură poartă care priveşte către şesul Haţegului. Este o cetate frumoasă cu 11 turnuri. Are multe întărituri înconjurătoare, dar toate laturile îi sunt atât de abrupte, încât nu te poţi apropia. Spre sud, în spatele munţilor, care formează întăriturile ei, se află Ţara Românească. În valea de sub cetate se află un oraş frumuşel cu vii şi grădini, având şi multe biserici împodobite. În râul de acolo se găsesc multe feluri de peşti. Are ape bune şi aer bun, de aceea este vestită prin femei frumoase”, relata Evliya Celebi, în anii 1660. De atunci, treptat, locul a fost uitat. Ruinele Cetăţii Colţ l-ar fi inspirat, două secole mai târziu, pe Jules Verne, în cartea sa „Castelul din Carpaţi”. La poalele ei, peste râu şi şoseaua spre Retezat, a fost construită între anii 1310 – 1315, biserica. Ea se remarca prin turnul ridicat peste altar, cu acoperişul piramidal, un loc folosit ca adăpost al călugărilor, şi prin pictura murală din secolul al XIV-lea, cu scene însufleţite de culoare, care s-a păstrat în ciuda ruinării bisericii.

Comentarii FB

comentarii




2 Răspunsuri la “REPORTAJ. Ultimele zile de iarnă la Cetatea Colț

  1. Nicolae

    Cetatea Colt si Curtile Candestilor sunt dovada vie a bataii de joc a autoritatilor locale si centrale .
    Nici macar o pensula de vopsea pe marcarea traseului de vizitare a cetatii , nu sunt in stare sa faca. Ce sa mai spunem ca in localitate la Curtile Candestilor nici buruienile nu sunt cosite ! Rusine peimarului , rusine comunitatii ! 🙁 🙁

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

patru × doi =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Primul caz de coronavirus în România         Reparaţii la SJU Deva de peste 1.000 miliarde lei vechi. „Banii ar fi trebuit să ajungă pentru finalizarea lucrărilor”         Interviu. Miron Țic: „Sunt mulţumit că am putut să realizez cele aproape 40 de cărţi pe care le-am scris până acum”         Finanțări nerambursabile pentru proiectele societății civile         Doi taximetriști din Deva au fost condamnați după ce au jefuit un român întors din SUA         Concerte de 1 Martie și Ziua Femeii susținute de elevi ai Liceului de Arte         CONSILIUL JUDEŢEAN HUNEDOARA. Scriitorul și publicistul Marian Boboc, „Cetățean de onoare” al judeţului         Patru hunedoreni prinși la furat de fier vechi         Ați văzut-o? Tânără însărcinată, dată dispărută după ce a fugit din centrul maternal         Spărgători de biserici capturați de Poliție         „HUNEDOARA PE MÂINI BUNE”. ALDE Hunedoara intră în alegeri cu candidaţi proprii         Un liceu din Hunedoara, târât prin noroi de prorpiul dascăl         TEATRU. Iadul din vecini, INFERNUL         Unde se pot adresa hunedorenii pentru sesizări și informații despre coronavirus         Comunicat de presă – „Conservare, restaurare la Amfiteatrul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa“ Cod SMIS 124110         Achiziții importante la spitalul din Orăștie, pe fonduri UE         Lucrări de cadastrare în șase comune, din fonduri europene         Tânăr pianist devean, câştigător al concursului „Prietenii muzicii”         Prima trupă pop-opera din România, în concert la Deva         Dosarul controversatei retrocedări a Retezatului. 10 ani de proces, șir nesfârșit de amânări