Refacerea sanctuar in Sarmizegetusa Regia. De ce este nevoie de înlocuirea stâlpilor

După o lună în care accesul turiștilor în Sarmizegetusa Regia va fi interzis, cei care vor vizita ruinele fostei capitale a dacilor vor asista la una dintre marile schimbări petrecute în ultimele trei decenii în situl UNESCO. În perioada 2 – 31 octombrie 2017 au loc lucrări de refacere a Marelui Sanctuar Rotund, informează Consiliul Județean Hunedoara. Vor fi montați peste 110 stâlpi din lemn de stejar, de diferite dimensiuni, pentru a înlocui stâlpii vechi din anii 1980, distruși sau putreziți, care dădeau o formă spectaculoasă sanctuarului antic. Refacerea sanctuarului solar cu noile replici a stârnit controverse, unii arheologi fiind de părere că nu mai era necesară montarea stâlpilor din lemn, pentru că nu au valoare istorică și nu redau forma pe care ar fi avut-o sanctuarul în antichitate.

La fel ca și alte vestigii din Sarmizegetusa Regia, marele sanctuar a fost adus la înfățișarea din prezent printr-un proiect de restaurare a complexului arheologic plănuit din anul 1977, în plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român și motivat de celebrarea a 2050 de ani de la „crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea lui Burebista“. În anii 1980 și 1981, restauratorii din Sarmizegetusa Regia au întregit cu ciment soarele de andezit, au plantat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălţat şi protejat zidurile de apărare, dând o formă nouă așzării antice. Existența stâlpilor care compun sanctuarul are o explicație științifică. „Stâlpii au fost plantați pe locul în care au fost descoperite urmele stâlpilor antici. Ei reprezintă de fapt structura portantă a unor încăperi concentrice din interiorul templului. Soluția aleasă este destul de discutabilă, poate, dar ea este foarte utilă, tocmai pentru a sugera vizitatorilor faptul că acolo a existat o structură construită. Ea sugerează volumetria interioară a acestui edificiu din antichitate, îi redă contururile și descrie perimetrul încăperilor interioare”, a precizat prof. univ. Dr Gelu Florea, coordonatorul șantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia.

Alegerea montării stâlpilor din lemn pentru a pune în valoare vestigiile sanctuarului antic din Sarmizegetusa Regia a fost explicată și de arheologii care au participat la proiectul derulat în anii 1980. „Datele fiind foarte clare, iar înălțimea stâpilor deasupra terenului, deși necunoscută, suficient de justificată, am propus într-o primă fază atât careul de stâlpi cât și potcoava din centrul sanctuarului să fie mobilate cu stâlpi înalți de trei metri, plantați cu precizie pe urmele celor originali. (…) Plantarea unor replici de 1 – 2 metri înălțime era dorită pentru a facilita o citire ușoară la nivelul ochiului vizitatorului a întregului plan al construcției (cerc – cerc – potcoavă). Dar nici posibilitatea unor stâlpi înalți nu trebuia înlăturată. Așa încât ambele înălțimi, cea maximă și cea minimă au fost reprezentate. Trecerea între acestea două a fost reprezentată prin intercalarea unor stâlpi de înălțime intermediară, descriind prin vârfurile lor curbe parabolice în spațiu, din considerentul că în acest fel formele nou create se încadrează armonios formelor sitului constituit. Soluția a fost aplicată și cercului și potcoavei, cu grija ca părțile înalte să nu se înscrie în simetriile sanctuarului spre a sugera o legătură cu acestea. Pozarea unor stâlpi cu înălțime mare are și rostul de a crea o sugestie corespunzătoare adepților teoriei sanctuarului acoperit fiind în acest caz necesară și plauzibilăr. Majoritatea stâlpilor sunt însă cei cu înălțime mică asigurând legarea imaginii acestui sanctuar cu restul monumentelor incintei”, informa arh. Cristian Călinescu, în lucrarea cu titlul „Consolidarea, conservarea și valorificarea Complexului arheologic Sarmizegetusa – Grădiștea Muncelului” (Revista Muzeelor și Monumentelor – 1982).

Templul spectaculos din Sarmizegetusa

Sanctuarul rotund a suscitat un interes deosebit din partea tuturor celor care l-au cercetat, devenind pentru mulți simbolul însuți al Grădiștei sau al civilizației dacice, afirma Călinescu. „Sanctuarul a fost semnalat încă din secolul al XIX-lea și i s-au atribuit tot felul de funcțiuni posibile (templumonopter, amfiteatru, mormânt sau vatră de jertfă), aceea de calendar apărând cea mai justificată, fapt pentru care numeroși învățați s-au străduit să îi descifreze modul de funcționare”, informa arheologul. Cercetarea monumentului a fost realizată în anii 1950 – 1958. Aici au fost descoperite o platformă, considerată loc de acces în sanctuar, și o vatră e foc în spațiul dintre cercul și potcoava stâlpilor de lemn. Templul antic compus din trei cercuri concentrice (unul din blocuri de andezit, unul din stâlpi de andezit şi unul din stâlpi groşi din lemn), care aveau în centru o construcţie din stâlpi groşi din lemn, în forma unei potcoave, ar fi folosit la numărarea zilelor din an şi la calcule astronomice, susţin unii istorici.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
SCANDALUL DE PE RÂUL ALB. Magistraţii joacă bambilici cu dosarul tentativei de omor         UDMR Hunedoara, la 30 de ani de existență         ȚĂRII CÂT MAI MULT CĂRBUNE??? Complexul Energetic Hunedoara, din rău în mai rău         ISTORIE HUNEDOREANĂ. Statuile antice salvate de familia preotului Crăciun înainte de a ajunge pe fundul Cincişului         Incendiu puternic pe calea ferată Simeria – Petroșani         Bărbat întors din Scoția, rătăcit în Ținutul Pădurenilor, după ce căutase Moldova cu GPS-ul         Tragedie în satul Totești. Un bărbat a murit strivit de o conductă de gaz         A murit Costel Alic         Centrul cultural, clădirea IPH și bisericile din Deva – iluminate arhitectural         Cetatea Deva și Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”, iluminate în culorile Tricolorului, de ziua Unirii!         Bilanțul Inspectoratului de Poliție al Județului Hunedoara pe anul 2019         Hora Unirii la Biblioteca Județeană         Marius Surgent, președinte ALDE Hunedoara: Legea privind preluarea personalului SMURD de către ISU va fi supusă din nou dezbaterii parlamentare         Acţiune cu efective mărite a poliţiştilor rutieri, în vederea reducerii riscului rutier         Atenție pe ce puneți toporul! Poliția a descins la tăietorii de lemne         Magistrați nemulțumiți. Decizie importantă luată de Adunarea Generală a Judecătorilor din Tribunalul Hunedoara         Primarul Devei, ţinta unei manipulări ordinare de tip ONG         Percheziţii în județul Hunedoara, la suspecți de proxenetism         Povestea tezaurului cărbunarilor, comoara din Sarmizegetusa Regia         Cursa „nebună” a unui tânăr pe bulevardele Devei. Șoferul era drogat și nu avea permis