Procesul retrocedării controversate a Retezatului împins în 2020

Miza celui mai îndelungat proces aflat pe rolul unei instanțe din Hunedoara sunt peste 10.000 de hectare de pășuni și păduri din Masivul Retezat, retrocedate în 2006 presupușilor moștenitori ai familiei baronilor Kendeffy.

 

Dosarul în care Academia Română a contestat modul în care austriecele Maria Kendeffy și Elisabeth Pongracz au intrat în posesia suprafețelor întinse din Parcul Național Retezat, la doar un an de când au depus cererile de revendicare, a ajuns la Judecătoria Hațeg încă din anul 2009. A trecut un deceniu de la începerea procesului, iar expertizele solicitate în cauză nu au fost clarificate. Astfel, judecarea cauzei va fi continua și în 2020. „Instanța a acordat un nou termen de judecată pentru efectuarea dreselor la cei doi experți, cu mențiunea de a depune la dosar punctul de vedere. Prorogă punerea în discuţie a obiecțiunilor după depunerea punctului de vedere aș acestora”, se arată în soluția pe scurt a instanței.

Sunt în joc mii de hectare

Retrocedarea miilor de hectare din Retezat unor cetățeni străini care nu au fost niciodată în România a stârnit o mulțime de controvese și a făcut obiectul unor plângeri penale, soluționate prin clasare. Din 2009, Academia Română a solicitat anularea a trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy, pentru circa 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Retezat revendicate de Maria Kendeffy (cetăţean austriac, decedată în 2016) şi fiica sa Elisabeth Pongracz. Printre altele, reprezentanții Academiei Române au arătat că fraţii Ludovic şi Gabriel Kendeffy au rămas fără cea mai mare parte din proprietăţi după Reforma Agrară din anul 1921, fiind despăgubiţi de statul român în urma naţionalizării moşiilor cu sume importante. Așadar nu mai aveau dreptul asupra terenurilor din 1921. Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. „Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arăta în auditul din 2013 al Curţii de Conturi a României. Totuși în 2006, când terenurile din Retezat au fost atribuite presupuşilor moştenitori ai nobililor Kendeffy, o comisie de pe lângă Prefectura Hunedoara a aprobat în doar câteva luni de la depunerea cererilor ca aceştia să fie împroprietăriţi. Și aceasta deși solicitantele nu aveau cetăţenie română.

Nu au venit în România niciodată

În 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy şi fiica sa Pongracz Elisabeth au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy  Nikolaus. La doar un an. în 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut terenuri agricole şi forestiere în Sarmizegetusa (9 hectare teren arabil, fânaţ, curţi), Râu de Mori (6.148 hectare pădure, 118 hectare teren agricol, 13 hectare fânaţ, 2241 hectare stâncărie, 1.288 hectare neproductiv), Petrila (796 hectare pădure, 104 hectare păşune) şi Pui (310 hectare pădure şi 8,74 hectare păşune). Suprafaţa totală propusă pentru validare a fost de 7.254,28 hectare de pădure, 1.193, 49 hectare păşune, 3.530 hectare teren neproductiv şi 12,18 hectare de fânaţ.Elisabeth Pongracz, fiica Mariei Kendeffy, renunţase dinainte la atribuirea în proprietate a terenurilor în favoarea mamei sale, iar aceasta din urmă l-a mandatat pe ginerele ei, Vilmosz Pongracz (cetăţean austriac) să se ocupe de actele necesare retrocedărilor. Născută în anul 1920, Maria Kendeffy şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, iar în 2016 a murit. Nu s-a prezentat la niciunul din termenele procesului început în 2009, la Judecătoria Haţeg.

 

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × 3 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Situația cazurilor COVID-19 la unitățile din subordinea CJ Hunedoara         DN 7 A a intrat în reparații         Povestea viaductelor „gemene” de pe vechea cale ferată Deva – Brad         Accident mortal în Petroșani, pe trecerea de pietoni         Doi hunedoreni trimiși în carantină după ce nu au respectat măsurile de autoizolare         Polițistul Florin Bolosin, trecut în rezervă. Ce spune despre munca în Poliție         A fost reluată susținerea probei practice a examenului pentru obţinerea permisului de conducere         140 de ani de la înființarea Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara         Accident rutier pe Autostrada A1 Deva – Sebeș         Parcare nouă, construită la Spitalul municipal Hunedoara         Bugetare participativă: START VOT pentru ideile devenilor         Ambulatoriul de specialitate al Spitalului Deva a fost deschis integral         Opticline Dr. Angelescu – Inițiativă dedicată medicilor din Spitalul Deva         Ce măsuri s-au luat în Hunedoara, înainte de întoarcerea elevilor la școală         Un muzeu al trenulețelor se deschide în Hunedoara         Lemne expediate ilegal de o firmă din Orăștie         Povestea unui inel deosebit, descoperit la Micia         Coronavirus, situația la zi prezentată de Prefectura Hunedoara         RECOMANDĂRI ALE POLIȚIȘTILOR, PENTRU O MINIVACANȚĂ ÎN SIGURANȚĂ         Accident pe Bulevardul Dacia. Un șofer „și-a spart” bolidul într-o intersecție