Procesul marii retrocedări a Retezatului se prelungește în 2019

Judecarea dosarului celei mai controversate retrocedări de terenuri din județul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Hațeg.

Atunci Academia Română a solicitat anularea a trei titluri de proprietate acordate presupușilor moștenitori ai familiei Kendeffy, pentru circa 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Retezat revendicate de Maria Kendeffy (cetăţean austriac, decedată în 2016) şi fiica sa Elisabeth Pongracz. Judecătoria Hațeg nu a ajuns la o decizie și a prelungit procesul pentru anul 2019, unul dintre motive fiind nefinalizarea raportului de expertiză topografică privind terenurile. „Încuviinţează cererea de amânare formulată de reprezentantul pârâtei SC Rotunda SRL. Se va repeta adresa către expert Gavrilescu Gheorghe Marius, cu solicitarea de: – a întocmi partea finală a raportului de expertiză topografică, să răspundă la toate obiecţiunile formulate, să întocmească câte o schiţă topografică pentru fiecare titlu de proprietate la o scară convenabilă, să întocmească un tabel unde să fie înscrise identificarea parcelelor topografice din cărţile funciare vechi cu numerele topografice noi, cu indicarea suprafeţei şi a proprietarului, urmând ca avizarea de către OCPI să se efectueze după comunicarea raportului de expertiză”, se arată în decizia instanței, care a stabilit un nou termen de judecată la 16 ianuarie 2019.

În timp ce procesul durează de un deceniu, fiind prelungit de numeroase expertize, în 2006, când suprafețele imense din Retezat au fost atribuite presupușilor moștenitori ai nobililor Kendeffy, o comisie de pe lângă Prefectura Hunedoara a aprobat, în doar câteva luni de la depunerea cererilor, ca aceștia să fie împroprietăriți. În 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy şi fiica sa Pongracz Elisabeth au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus. În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut terenuri agricole şi forestiere în Sarmizegetusa (9 hectare teren arabil, fânaţ, curţi), Râu de Mori (6.148 hectare pădure, 118 hectare teren agricol, 13 hectare fânaţ, 2241 hectare stâncărie, 1.288 hectare neproductiv), Petrila (796 hectare pădure, 104 hectare păşune) şi Pui (310 hectare pădure şi 8,74 hectare păşune). Suprafaţa totală propusă pentru validare a fost de 7.254,28 hectare de pădure, 1.193, 49 hectare păşune, 3.530 hectare teren neproductiv şi 12,18 hectare de fânaţ.

Elisabeth Pongracz renunţase dinainte la atribuirea în proprietate a terenurilor în favoarea mamei sale, iar aceasta din urmă l-a mandatat pe ginerele ei, Vilmosz Pongracz (cetăţean austriac) să se ocupe de actele necesare retrocedărilor. Născută în anul 1920, Maria Kendeffy şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, iar în 2016 a murit. Nu s-a prezentat la niciunul din termenele procesului început în 2009, la Judecătoria Haţeg. În dosarul judecat, pe fond, la Judecătoria Haţeg, Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a trei titluri de proprietate prin care austriecele au primit în 2006 peste 9.000 de hectare de păduri şi păşuni în Retezat (comuna Râu de Mori şi comuna Pui). Titlurile de proprietate emise pe numele moştenitoarelor familiei nobiliare Kendeffy au fost contestate, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română. În 2013, Curtea de Conturi a României a publicat „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012”, în care a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală, „deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
SCANDALUL DE PE RÂUL ALB. Magistraţii joacă bambilici cu dosarul tentativei de omor         UDMR Hunedoara, la 30 de ani de existență         ȚĂRII CÂT MAI MULT CĂRBUNE??? Complexul Energetic Hunedoara, din rău în mai rău         ISTORIE HUNEDOREANĂ. Statuile antice salvate de familia preotului Crăciun înainte de a ajunge pe fundul Cincişului         Incendiu puternic pe calea ferată Simeria – Petroșani         Bărbat întors din Scoția, rătăcit în Ținutul Pădurenilor, după ce căutase Moldova cu GPS-ul         Tragedie în satul Totești. Un bărbat a murit strivit de o conductă de gaz         A murit Costel Alic         Centrul cultural, clădirea IPH și bisericile din Deva – iluminate arhitectural         Cetatea Deva și Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”, iluminate în culorile Tricolorului, de ziua Unirii!         Bilanțul Inspectoratului de Poliție al Județului Hunedoara pe anul 2019         Hora Unirii la Biblioteca Județeană         Marius Surgent, președinte ALDE Hunedoara: Legea privind preluarea personalului SMURD de către ISU va fi supusă din nou dezbaterii parlamentare         Acţiune cu efective mărite a poliţiştilor rutieri, în vederea reducerii riscului rutier         Atenție pe ce puneți toporul! Poliția a descins la tăietorii de lemne         Magistrați nemulțumiți. Decizie importantă luată de Adunarea Generală a Judecătorilor din Tribunalul Hunedoara         Primarul Devei, ţinta unei manipulări ordinare de tip ONG         Percheziţii în județul Hunedoara, la suspecți de proxenetism         Povestea tezaurului cărbunarilor, comoara din Sarmizegetusa Regia         Cursa „nebună” a unui tânăr pe bulevardele Devei. Șoferul era drogat și nu avea permis