Povestea „sectelor” controversate care au cucerit munții Hunedoarei

489

De la mijlocul anilor ´90 până în 2013, anul în care autorităţile au instituit pază şi un regulament de vizitare în Sarmizegetusa Regia, turiştii care vizitau la sfârşit de săptămână capitala dacilor din munţii Orăştiei aveau parte de scene care în prezent par ieşite din comun.

Aşezaţi pe rămăşiţele fostelor temple antice, culcaţi printre ele sau îmbrăţişându-le, o mulţime de oameni şi-au găsit în cetatea dacică locul ideal pentru meditaţii, rugăciuni şi yoga. Cei mai activi dintre oaspeţii controversaţi ai sitului UNESCO erau membrii „Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut” (MISA), condusă atunci de „gurul” Gregorian Bivolaru, care, potrivit propriilor mărturii, au descoperit aici unul dintre cele mai puternice centre energetice din lume.

„În complexul de la Sarmisegetuza, cel mai încărcat loc din punctul de vedere al rezonanţei cu tărâmul Shambala este chiar Soarele de andezit sau discul solar. În zonă se remarcă o încărcare vitală cu totul şi cu totul excepţională, evidenţiată şi de dimensiunea mult peste medie a arborilor şi a vegetaţiei din jurul sanctuarului dacic”, informau reprezentanţii MISA, pe site-ul propriu.

În 1996, organizaţia a organizat aici una dintre faimoasele „spitale energetice”, la care au participat mii de oameni. Autorităţile se arătau deranjate de practicile diverselor grupări spirituale, iar primul regulament de vizitare din istoria sitului UNESCO le-a interzis.

Mai vehement a fost Vladimir Brilinsky, fostul administrator din Sarmizegetusa Regia, care afirma că din cauza celor care au fost lăsaţi să practice diverse ritualuri aici, monumentul UNESCO s-a deteriorat cum nu s-a întâmplat în ultimele trei secole.

„Căutători de comori şi elucubraţionişti, şarlatani şi vânzători de iluzii deşarte au găsit în locul stăpânit odinioară de Decebal o veritabilă „vacă de muls” care putea produce lapte din belşug. Dacă primii căutau, cu lăcomie, aur şi îmbogăţire rapidă, distrugând stratul arheologic şi păgubind statul de valori patrimoniale de zeci de milioane de euro, cei din urmă aveau o altă metodă de a-şi umple buzunarele.

Din celebra MISA, care a organizat primul ritual în 1996 cu 3.000 de persoane, cu difuzoare din care răsunau strigătele lui Amza Pelea, cel care îl interpreta pe Decebal în filmul Dacii, şi cu păhărele de urină trecute din mână în mână, s-au desprins, în timp, alte secte conduse de alţi guru care vedeau cât de uşor îşi umplea Bivolaru buzunarele, exploatând naivitatea. În 2012, cetăţile dacice erau bântuite de peste 60 de secte cu tot atâţia conducători, cu ritualuri şi doctrine diferite, cu rivalităţi mai mult sau mai puţin paşnice. Monumentele erau vandalizate, sparte cu barosul, iar rămăşiţele erau fie duse acasă, fie introduse în corpul enoriaşilor naivi, ca purtătoare de energie veşnică şi potenţă îndelungată”, scria Vladimir Brilinsky, în Ancheta de Hunedoara.

În ultimii ani, adepţii unor astfel de „secte” şi-au mutat locurile de întâlnire în alte aşezări dacice din preajma Sarmizegetusei Regia, cea mai atractivă dintre ele fiind Feţele Albe, care, în ciuda importanţei ei, a rămas în grija nimănui.

La mijlocul anilor ´90, o peşteră de la poalele Munţilor Poiana Ruscă a devenit loc de întâlnire pentru adepţii mişăcrii spirituale „Fii Luminii”, conduse de Francisc Maitreya.

Gurul, pe numele său adevărat Francisc Horvath, un fost profesor de desen din Deva în vârstă de 50 de ani la acea vreme, a renunţat la catedră pentru a se dedica practicilor spirituale, iar cărţile scrise pe această temă i-au adus popularitate şi o mulţime de adepţi.

Peştera de la marginea satului Roşcani, folosită ca loc de întâlnire al „fiilor luminii” a fost transformată apoi într-un schit modest, în centrul căruia, a fost amenajat un altar, pe care trona poza lui Maitreya într-o poziţie Yoga. Oaspeţii ei veneau aici din toată ţara, pentru a trăi alături de guru, pentru a-i asculta învăţăturile şi chiar crezând că acesta are puteri miraculoase şi îi poate vindeca.

O tragedie petrecută în primăvara anului 1997 în peştera Fiilor Luminii a tulburat însă viaţa comunităţii. Ofelia, o tânără de 26 de ani bolnavă de diabet, a murit atunci, după ce s-a alăturat grupului şi a renunţat la tratamentul şi la insulina prescrise de medici, pentru regimul bazat pe plante şi ceaiuri recomandat de pustnici.

În următorii ani, peştera a rămas doar loc de întâlnire al discipolilor lui Francisc Maitreya, însă după moartea acestuia, din 2004, cu timpul, secta controversată s-a stins, iar oaspeţii peşterii au fost din ce în ce mai puţini. Despre învăţătorul pe care mulţi români l-au considerat având puteri miraculoase, unii dintre foştii săi cunoscuţi au afirmat că murise după ce îşi impusese să nu mai mănânce nimic.

Copiii Soarelui, asociaţia spirituală condusă de Ardelean Farcaş, un fost miner din Brad, a avut cea mai îndelungată viaţă. „Adi de la Brad”, cum este cunoscut pretinsul guru, a înfiinţat în 1997 „Centrul de meditaţie Vipassana” de la Dumbrava de sus (comuna Ribiţa), condus de asociaţia sa Copiii Soarelui.

Şi-a atras în scurt timp, o mulţime de adepţi, mărturisind că deţine o tehnică vindecătoare de respiraţie şi că îi poate purifica pe cei care îi trec pragul moşiei din munţi.

„De la mâna de oameni care a locuit aici la începutul începuturilor, în ziua de azi locuiesc în comunitate 70 de oameni, adulţi şi copii. Bineînţeles că totul gravitează în jurul meditaţiei, care ne susţine în tot ceea ce facem în viaţă noastră de gospodari din vârf de munte. Căci suntem oameni activi, şi bunul mers al comunităţîi se bazează în mare parte pe munca noastră în agricultură, construcţii, creşterea caprelor şi altele. De-a lungul timpului au trecut mii de oameni pe la noi, fiecare cu căutarea să de schimbare şi evoluţie şi nevoia de a se cunoaşte şi de a regăsi pacea şi armonia cu care au fost construiţi”, arată pagina asociaţiei conduse de Adi de la Brad.

Cei care ajung la Dumbrava de Sus trebuie ca în primele nouă zile să se dedice meditaţiei şi nu au voie să vorbească. Timp de 25 de ani, activitatea centrului din munţii Zarandului a trecut aproape neobservată. În primăvara acestui an, unele dintre fostele sale cursante l-au acuzat pe Ardelean Farcaş de abuzuri sexuale, iar bărbatul, care a respins acuzaţiile, a fost arestat preventiv.

„Poliţiştii au stabilit că autoproclamatul lider spiritual a pus bazele unei comunităţi în care locuiesc diferite persoane, sub pretextul că slujesc ”emancipării spirituale” (în relaţie cu femeile, bărbatul este bănuit că ar fi comis, în mod repetat, fapte de hărţuire sexuală şi de viol). Totodată, acesta ar fi împiedicat accesul la învăţământul general obligatoriu al minorilor din cadrul comunităţii”, informa Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara.

Comentarii FB

comentarii




One thought on “Povestea „sectelor” controversate care au cucerit munții Hunedoarei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.