Povestea „saivanului dacic”, construit de părintele Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop

1175

Mănăstirea Prislop păstrează în incinta ei o clădire unică, ridicată la începutul anilor ´50 de fostul stareţ al acesteia, călugărul Arsenie Boca.

De la înălţime, acoperişul conic al construcţiei oferă imaginea unui Obiect Zburător Neidentificat (OZN), care a aterizat pe un deal din vecinătatea bisericii şi a mormântului duhovnicului.

În realitate, ea reprezintă „saivanul dacic”, construit cu măiestrie de Arsenie Boca în vremea în care slujea la mănăstirea din Ţara Haţegului. Adăpostul pentru animale fost ridicat din piatră, în formă circulară, fiind acoperit un strat gros cu stuf, aşezat pe bârnele de lemn. Câteva ferestre mici lasă lumina să pătrundă în construcţia arhaică, asemuită cu un saivan dacic.

Saivanul de la Mănăstirea Prislop a fost ridicat într-o vreme în care călugărul era supravegheat atent de informatorii Securităţii. Putea fi folosit şi ca un loc de refugiu, fiind izolat de celelalte anexe ale mănăstirii. De altfel, de pe aleile din incinta aşezământului, nu poate fi zărit. O potecă urcă spre el, pe lângă clopotniţa construită pe un deal, tot de către Arsenie Boca.


Saivanul dacic. Foto: Sorin Dediu. Facebook

Bătrânii din satele Silvaşul de Sus şi Silvaşul de Jos, învecinate mănăstirii Prislop îşi amintesc de perioada în care călugărul slujea la mănăstire.

„Prin anii ´50, când noi eram copii şi ieşeam cu vitele şi caprele pe dealurile din împrejurimile mănăstirii, îl întâlneam adesea pe părintele Arsenie Boca. Mai striga la noi să nu intrăm cu vitele la mănăstire. Îl mai vedeam lucrând cu oamenii la tăiat lemne din pădure, la tot felul de reparaţii în mănăstire, la păşunat cu animalele. El a dat jos tencuiala de pe biserică. Dintre săteni, unii au început să îl pândească şi să îi informeze pe securişti, la Haţeg, despre ce face el. Ştia şi el, dar nu prea îi păsa că îl spionează oamenii”, povesteşte unul dintre oamenii locului.

Cine a fost Arsenie Boca

Arsenie Boca, născut în 1910 în satul Vaţa de Sus (judeţul Hunedoara), a fost preot, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, călugărul a intrat pe lista neagră autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare.

A fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să muncească la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea.

După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot.

Duhovnicul a murit la 28 noiembrie 1989, în Sinaia, la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, în 4 decembrie 1989. Aici slujise în anii ´50, înainte ca autorităţile comuniste să îl trimită în închisori şi apoi îi interzică să mai îmbrace straiele preoţeşti.

„La înmormântarea lui au venit câţiva localnici. Era lume puţină, nimeni nu îşi închipuia că peste ani, părintele va fi aşa iubit de români”, îşi amintea una dintre vârstnicele din Silvaşul de Sus, care l-au întâlnit pe Arsenie Boca.

Din anii 2000, mitul călugărului Arsenie Boca a luat amploare, iar numărul tot mai mare de pelerini a adus prosperitate mănăstirii, vizitată în ultimii ani, de mii de oameni la fiecare sfârşit de săptămână şi în zilele de sărbătoare.

Saivanul dacic. Foto: Sorin Dediu. Facebook

Comentarii FB

comentarii




4 thoughts on “Povestea „saivanului dacic”, construit de părintele Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.