Povestea „Măgurii Călanului”, marea carieră de piatră a Daciei

Cariera antică de unde au fost extrase blocurile de calcar folosite la construcţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei a rămas un loc aproape necunoscut turiştilor care ajung în Hunedoara. Se află pe Valea Streiului, la câţiva kilometri de oraşul Călan şi la peste 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia, una dintre destinaţiile în care ajungeau materialele aduse din Măgura Călanului.

Ascunsă în cea mai mare parte de pădure, cariera a fost una dintre cele mai importante exploatări din urmă cu două milenii. Aproape 20.000 de metri cubi de piatră provenită de aici au fost folosiţi la construcţiile dacilor, un volum impresionant, potrivit arheologilor, ţinând cont că blocurile de calcar au fost transportate pe distanţe pe distanţe de 45 – 90 de kilometri. Pietrele tăiate şi şlefuite la Măgura Călanului compuneau zidurile puternice ale cetăţilor dacice ori au fost folosite la înzestrarea aşezărilor cu terase, turnuri, trepte, drumuri pavate şi sanctuare. „Întreaga cantitate de piatră destinată construcţiilor a fost adusă de la zeci de kilometri depărtare, de pe Valea Streiului, din jurul Boşorodului de astăzi. Ea a fost scoasă în bună parte din cariera de pe Dealul Măgura, ce aparţine satului Sânta Maria de Piatră. Aici este locul cel mai apropiat de unde se putea aduce calcar cochilifer, piatră ce se lăsa uşor cioplită”, scria Ion Horaţiu Criişan. Zidurile erau fasonate încă din carieră, iar la faţa locului se făceau doar retuşurile, completa arheologul.

Reţeaua de drumuri antice

După ce erau desprinşi din stâncă, bolovanii de dimensiuni impresionante erau prăvăliţi pe o pantă abruptă, pe o distanţă de circa 400 de metri. La poalele dealului, blocurile erau fasonate cu dălţile, iar după şlefuire erau sortate şi încărcate, iarna, în sănii trase de boi spre locurile unde dacii şi-au clădit cele mai mari cetăţi: Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Piatra Roşie, Băniţa sau Căpâlna. Blocurile mari ajungeau la cetăţile apropiate, iar cele mai mici erau transportate spre locuri ca Băniţa sau Sarmizegetusa Regia, pe distanţe mai mari.

„La primele perigheze pe care le-am întreprins ni s-a părut că deplasarea blocurilor brute din cariera de la Măgura Călanului (582 metri), până la Şesul Gorganului, unde acestea erau finisate, s-ar fi executat prin rostogolire, pe abruptul versant sudic al Măgurii. Reluarea cercetărilor a scos la iveală existenţa drumului antic în anumite porţiuni. El porneşte din carieră, mai bine zis din dreptul fiecărui front de lucru, sub forma unui păienjeniş de cări rutiere. Nenumărate blocuri de calcar au fost aduse chiar la marginea acestor drumuri în aşteptarea transportului. Toate căile se unesc apoi în una singură, care încinge limita nord-vestică a carierei şi debutează în Şesul Gorganelor”, susţineau cercetătorii Viorel Moraru şi Vasile Pârvu, autorii lucrării ştiinţifice „Noutăţi din Măgura Călanului”.

A avut un sfârşit brusc

Cariera avea forma literei L, cu dimensiuni de 600 de metri şi 400 de metri. „Ea emoţionează prin imensul travaliu desfăşurat aici. În porţiunea vestică, punctul La Peşteră, se găsesc uriaşe stânci rupte din flancul de calcar, pe care se observă limpede tentative de îmbucătăţire cu ajutorul penelor de oţel. O uriaşă cantitate de blocuri a fost extrasă şi transportată, dar, la fel, sute, poate chiar mii, acoperite cu muşchi, semiîngropate, se găsesc în carieră”, informau autorii lucrării „Noutăţi din Măgura Călanului”. Unele blocuri de piatră aduse de daci din carieră erau inscripţionate cu litere greceşti, semn că dacii au fost ajutaţi de specialişti greci la construcţii, dar şi cu forme geometrice şi cu simboluri antice, cum este cel al caduceului – toiagul în jurul căruia sunt încolăciţi doi şerpi, despre care unii istorici susţin că avea rolul de a apăra incinta carierei de făpturi demonice. Locul nu a mai putut fi apărat însă de romani. „Cariera, aşa cum se prezintă azi, sugerează cu putere că activitatea de aici şi din zona atelierelor a cunoscut un sfârşit brusc, probabil iminenţa războiului din 101 – 102. Cariera nu a mai funcţionat, cu toată bogăţia de material existent acolo. Putem dar să considerăm statutul actual al carierei drept premergător primului conflict de amploare, războiul daco-roman din 101 – 102”, susţineau cercetătorii Viorel Moraru şi Vasile Pârvu.

În prezent, aşezarea de pe Măgura Călanului a rămas ascunsă de o pădure care, din loc în loc, este brăzdată de drujbe şi de drumurile TAF-urilor. Este un loc impresionant însă aproape inaccesibil, în lipsa indicatoarelor de informare şi a promovării lui.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Incendiu puternic pe calea ferată Simeria – Petroșani         Bărbat întors din Scoția, rătăcit în Ținutul Pădurenilor, după ce căutase Moldova cu GPS-ul         Tragedie în satul Totești. Un bărbat a murit strivit de o conductă de gaz         A murit Costel Alic         Centrul cultural, clădirea IPH și bisericile din Deva – iluminate arhitectural         Cetatea Deva și Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”, iluminate în culorile Tricolorului, de ziua Unirii!         Bilanțul Inspectoratului de Poliție al Județului Hunedoara pe anul 2019         Hora Unirii la Biblioteca Județeană         Marius Surgent, președinte ALDE Hunedoara: Legea privind preluarea personalului SMURD de către ISU va fi supusă din nou dezbaterii parlamentare         Acţiune cu efective mărite a poliţiştilor rutieri, în vederea reducerii riscului rutier         Atenție pe ce puneți toporul! Poliția a descins la tăietorii de lemne         Magistrați nemulțumiți. Decizie importantă luată de Adunarea Generală a Judecătorilor din Tribunalul Hunedoara         Primarul Devei, ţinta unei manipulări ordinare de tip ONG         Percheziţii în județul Hunedoara, la suspecți de proxenetism         Povestea tezaurului cărbunarilor, comoara din Sarmizegetusa Regia         Cursa „nebună” a unui tânăr pe bulevardele Devei. Șoferul era drogat și nu avea permis         Lăpugiu de Sus – 580 de ani de la prima atestare documentară         Carne de curcan suspectă de gripă aviară, pe galantare din județ         Cei mai buni dintre cei buni în competiție         Dezbatere publică pe bugetul municipiului Hunedoara