PSD tras în jos de Ponta, PNL tras în jos de PNL

Pentru alegătorul român, starea „naţiunii politice” este extrem de confuză, toamna lui 2015 începând printr-o mare incertitudine.

Primăvara şi vara acestui an au fost anotimpurile fierberii în suc propriu a politicii româneşti. Şi la Bucureşti, şi în judeţul Hunedoara, leit, beligeranţii care se chinuie să ascută săbiile politice tocite de mandatul electoral început în 2012 au făcut în aşa fel încât mintea alegătorului român să odihnească în pustie de ceaţă deasă, tarkovskiană. O analiză a sondajelor din ultimele luni, realizată de Centrul de Studii şi Cercetări Infopolitic (CSCI) ne arată, însă, cam cum percep românii, de la o lună la alta, dezmăţul politic autohton.

perceptii-economie

Cinci dintr-o lovitură

Principalele concluzii ale analizei CSCI arată un „efect Klaus Iohannis” în extincţie, o părere mai degrabă pozitivă legată de duduitul economiei româneşti sub imperiul măsurilor luate în ultima vreme de guvernul Victor Ponta, un PSD încremenit în proiect de încăpăţânarea lui Ponta de a fi vârful şi coada, un PNL mai degrabă dubios – şi sancţionat ca atare pentru asta – în tentativele sale de a fi erou al împăcării naţionale, dar şi alegerea proastă pe care Călin Popescu Tăriceanu a făcut-o atunci când i s-a năzărit să se cupleze cu inodorul, incolorul şi insipidul partid Conservator.

„Efectul Klaus Iohannis”

Să luăm pe rând aceste aspecte semnalate în concluziile analizei CSCI. În primul rând, scăderea „efectului Klaus Iohannis” – care, nu ştiu de ce, îmi aminteşte de „efectul Constantinescu”, dantan -, o scădere drastică, de la mai mult decât optimism, pe la începutul anului, la mai puţin decât moderaţie în aprecierea preşedintelui ales al României la sfârşitul verii.
Lucrurile sunt explicabile, în condiţiile în care Iohannis nu este implicat direct în viaţa tumultoasă a politicii româneşti, aşadar nu e destul de bun pentru bârfă şi cancan. Dacă adăugăm şi unele ezitări ale sale, şi unele tăceri ineplicabile în teme de interes, înţelegem de ce imaginea preşedintelui a luat-o la vale în ochii românilor.
O scădere de aproximativ 17 procente din armata susţinătorilor fervenţi ai lui Klaus Iohannis ni se pare foarte mare, luând în considerare că este vorba de doar patru luni şi mandatul de preşedinte este abia la început.

incredere-2

„Efectul Victor Ponta”

Am putea vorbi, în lumina rezultatelor analizei CSCI, şi de un „efect Victor Ponta”, prim ministrul României fiind şi el în scădere şi mult în urma preşedintelui Iohanis, deşi scăderea nu este la fel de dură, de doar câteva procente.
Partea gravă a „efectului Victor Ponta” este aceea că premierul, cu problemele lui cu legea, cu atitudinea arogantă inclusiv faţă de colegi şi parteneri, se repercutează mai ales asupra PSD, propriul partid. Din cauza „efectului Victor Ponta”, optimismul românilor legat de unele măsuri – mai ales cele fiscale – guvernamentale (46 la sută dintre cei chestionaţi considerând că guvernul Ponta a îmbunătăţit economia României) este diminuat şi învelit în îndoială, aşa cum înveleşti în ziare slănina.
Tot „efectul Ponta” se arată responsabil şi de stagnarea şi chiar uşor reducerea încrederii electoratului în PSD, în ciuda acestui fapt premierul continuând să ţină morţiş să joace în tragi-comedia „Greu de dat deoparte!”.

ALDE Tăriceanu a ales prost

Intrând în zona partidelor politice, analiza CSCI arată că „creşterea PNL din iunie a fost anulată de o scădere la fel de puternică în august, iar PSD a scăzut mai puţin în populaţia totală; în schimb, a crescut procentul celor nehotărâţi (undeva spre 23%), dar şi în cazul interesului pentru alte partide de dreapta (mai ales partidul Monicăi Macovei, ajuns spre nivelul pragului electoral)”.
Opinia noastră este aceea că noul PNL, prin păduricea de decizii, declaraţii şi fapte împăciutoare şi transparent demagogice în mare parte, în relaţia de cvasi-comunicare cu adversarii politici, încearcă să ascundă marile probleme interne, iar rezultatul este dezamăgirea electorală.
Aceeaşi analiză arată ceea ce intuisem şi noi, în analizele noastre, anume că noua construcţie ALDE (PLR-PC) obţine, se pare, mai puţin decât ar fi obţinut partidul lui Călin Popescu Tăriceanu singur, în lunile anterioare. Tot la categoria „muşte şi ţânţari”, UNPR, măsurat pentru prima oară separat de PSD, nu ar depăşi două procente, „în ciuda supraexpunerii şi a tratării pozitive în media de toate culorile”.

stanga-vs.-dreapta

Dreapta-Stânga, meci aproape nul

Referitor la orientarea românilor către zonele de dreapta şi stânga ale politicii româneşti, analiza CSCI arată că dreapta a dominat bătălia încrederii electorale din ianuarie, până prin aprilie 2015, stânga a crescut uşurel, după care cele două tabere au ajuns în echilibru.
„În august, partidele de dreapta ar strânge 48% din voturi, partidele de stânga 45%, iar alte partide circa 7%, din care majoritatea se duc în contul UDMR. Partidele populiste au pierdut teren, după eşecul PPDD”, se arată în analiza CSCI.

EXTRA

Klaus Iohannis beneficiază în acest moment de suportul preponderent al tinerilor şi intelectualilor (65 la sută), iar Victor Ponta este susţinut mai ales de pensionari şi muncitori (50 – 55 la sută).

EXTRA

Direcţia în care merge ţara

directia-tarii

„Punctul maxim de optimism generalizat a fost atins in luna ianuarie, după alegerile prezidenţiale, iar de la acest punct maxim a început scăderea graduală
În aprilie, aşteptarile erau încă preponderent pozitive dar, începând cu luna iunie, cele doua curente au devenit de dimensiuni egale (câte 45% fiecare)
În luna august, pentru prima oară în 2015, sunt mai mulţi oameni care consideră că direcţia în care merge ţara este proastă, decât oameni care consideră că aceasta este bună. S-a revenit la situaţia de dinainte de alegeri”. (Analiza CSCI)

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

7 − șapte =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Al 21-lea deces al unui pacient cu boli grave și coronavirus, în județul Hunedoara         PETIŢIE ALDE. “Soluții sunt, trebuie doar ca Guvernul să și vrea!”         Dezinfecţia scărilor de bloc, la Deva         Situaţia actualizată pentru judeţul Hunedoara – 8 aprilie 2020         Incendii violente în pădurile în județul Hunedoara         Conducere militară coordonată de medicul Constantin Vlase, la Spitalul Județean de Urgență din Deva.         174 de cazuri de coronavirus în județul Hunedoara         Covid 19. Numărul deceselor în județul Hunedoara a ajuns la 19         Conducere militară la Spitalul Județean de Urgență Deva         17 hunedoreni decedați în spitale, diagnosticați și cu coronavirus. Cel mai recent caz – un bărbat de 67 de ani         Medici și asistente de la Spitalul Județean Deva terorizați de o pacientă cu coronavirus: „Ne-a scuipat”         15 RECOMANDĂRI privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirus         Ministerul Sănătății confirmă primul deces în urma infectării cu noul coronavirus în rândul personalului medical         Coronavirus. Peste 4.400 de cazuri înregistrate în România         Coronavirus. Situaţia actualizată pentru judeţul Hunedoara – 7 aprilie 2020         Donație de măști pentru instituții aflate în subordinea Consiliului Județean Hunedoara         PE SURSE. Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva se îndreaptă spre o conducere militarizată         Incendiile de vegetație au cuprins 160 de hectare         Un an de lucrări la modernizarea Drumului Județean Hunedoara – Călan         Noua conducere a Spitalului Județean de Urgență Deva a demisionat