Municipiul Petroşani. Pe ce cărţi îşi va juca dezvoltarea în viitor?

Mineritul se atrofiază. E o certitudine. Ce rămâne de pus în loc? Turim! Cum îl facem performant? Un răspuns la această întrebare îşi propune noul Plan strategic de dezvoltare socio-economică a municipiului Petroşani pe perioada 2014-2020, aflat în dezbatere publică

 

centru-civic-petrosani-lucrari-realizatePetroşaniul are puncte tari, dar şi o mulţime de puncte slabe care pot frâna dezvoltarea sa viitoare, iar de aceste aspecte administraţia locală trebuie să ţină cont. La nivelul Unităţii Administrativ-Teritoriale Municipiul Petroşani, pornind de la interpretarea situaţiei existente în prezent, a fost elaborată Analiza SWOT, în care au fost evidenţiate punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările privind dezvoltarea comunităţii. Având la bază Analiza SWOT, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Petroşani elaborează Planul strategic de dezvoltare socio-economică a municipiului Petroşani pe perioada 2014-2020, care fundamentează modul în care comunitatea îşi utilizează atât resursele existente, cât şi pe cele care vor fi generate.

Turismul, blocat de subfinanţare

Analiza pe domenii de activitate taie în carne vie şi, pe lângă aspectele pozitive, indică clar domeniile unde existe Parangprobleme. Astfel, deşi beneficiază de o poziţionare aproape de vis, la poalele Parângului, ceea ce conduce spre idea de dezvoltare a turismului, Petroşaniul nu dispune de suprafeţe mari de teren care să fie puse la dispoziţia investitorilor, zona fiind deluroasă. În plus, proiectele în turism sunt insuficient finanţate. Şi fondurile pentru reabilitarea termică a locuinţelor sunt blocate, în timp ce populaţia este prea săracă pentru a putea prelua aceste costuri. Iar dacă turismul este privit drept alternative la minerit, calitatea slabă a facilităţilor de cazare existente şi infrastructura pe alocuri inexistentă ori insuficienţa acţiunilor concertate pemntru promovarea turismului nu ajută deloc la dezvoltarea acestei ramuri de activitate în ciuda frumuseţii peisajelor ori a celor care s-au zbătut pentru crearea unor puncte de interes turistic.

Afectaţi de industria extractivă

Cât priveşte partea de mediu, extrem de improtantă mai ales în context european, Petroşaniul se poate lăuda că spaţiul montan este nealterat, iar pădurile pot asigura echilibrul ecologic. În schimb, oraşul a fost puternic afectat de industria extractivă.

Potrivit Analizei SWOT, zona industrială este afectată de poluare, populaţia are o educaţie ecologică superficială, în timp ce colectarea şi depozitarea “la grămadă” a deşeurilor afectează la fel de grav, pentru că prea puţin se reciclează. Mai mult, s-au constatat degradări ale peisajelor, în timp ce unele ecosisteme naturale din zonele protejată Piatra Crinului şi Natura 2000 sunt afectate. Vestea bună este că există infrastructura necesară colectării selective a deşeurilor pe raza municipiului şi în zona Parâng, respective containere, platforme, autogunoiere, precum şi un punct de colectare dotat cu prese de balotat, care trebuie doar folosit ca atare. Strategia mai cuprinde şi informaţii privind starea populaţiei, a locurilor de muncă, cultură, artă, precum şi informaţii economice sau despre sănătate şi asistenţă socială, atât cu punctele tari, cât şi cu cele slabe.

“Existenţa unui plan strategic de dezvoltare adaptat condiţiilor concrete ale comunităţii este foarte importantă pentru atragerea finanţărilor externe în perioada următoare”, au declarat edilii din Petroşani, care îi invită pe toţi localnicii interesaţi să facă propuneri, până în data de 12 septembrie, privind acţiunile şi activităţile care să fie cuprinse în Plan şi care să contribuie la clădirea unui viitor mai bun.

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci + 14 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Polițiști anti-covid. Controale ample în zonele aglomerate din județul Hunedoara         Ce au decis magistrații în dosarul „matriței din Sarmizegetusa Regia”. Soluția dată la cererea de recompensă depusă de o tânără         Consiliul Județean Hunedoara va susține salariile paramedicilor Asociației Salvital – SMURD         BISERICA ROTONDĂ DE LA GEOAGIU         Transalpina Pădurenilor. Cum arată noua șosea din munții Hunedoarei, după finalizare         ALERTĂ. Peste 70 de cazuri noi de Covid 19 în județul Hunedoara         Angajat al Minei Lupeni, infectat cu noul coronavirus         Ecaterina Andronescu: „Nu sunt de acord să eliminăm educația tehnologică!”         După 16 ani și 4 mandate de primar, Gheorghe Ile se retrage din cursa electorală         Noul coronavirus lovește devastator în județul Hunedoara. Nouă localități, la limita carantinării         Ioan de Hunedoara a fost omagiat de hunedoreni         Povestea științifică a Cetății Deva         Situație dramatică în Orăștie: Tâmpenia „Nu purtați mască”, „Nu este Covid 19” dă roade. Finanțele – închise, în urma infectării unor angajate         Dosarul retrocedărilor controversate din Retezat, soluționat după un deceniu. Ce a decis instanța         Fortificația Sarmizegetusei Regia va fi restaurată integral         Începe distribuirea unor produse alimentare destinate anumitor categorii de persoane din Deva         Muncă la negru pe șantierul căii ferate Simeria – Gurasada         Din bugetul județului Hunedoara se va amenaja un compartiment destinat tratării pacienților cardiaci critici         CJ Hunedoara: Încă 3 milioane de lei pentru drumurile județene         CJ Hunedoara va finanța închiderea deponeului neconform de la Vulcan