Primarul Devei a câştigat alegerile promiţând un „oraş sănătos”, dar manifestă un dispreţ penal faţă de spaţiile verzi. Oamenii primarului au promovat şapte proiecte cu acte mincinos ticluite, în care au omis să precizeze ce se află pe terenurile unde urmau să fie „plantate” betoane şi asfalt. Speţa urmează să ia cursul unei anchete a organelor de cercetare penală.
Deva este un oraş sufocat de betoane şi spaţiile verzi (alea puţine, câte mai sunt) se răresc de la un an la altul. Numai în această lună, primarul Petru Mărginean a încercat să defrişeze patru spaţii verzi pentru a construi câteva noi locuri de parcare. Din păcate, administraţia Mărginean a irosit fondurile europene cu schimbatul bordurilor şi reamenajarea unor spaţii publice decente (care puteau să mai aştepte), în loc să construiască parcări subterane ori supraterane de cartier, mult mai utile devenilor. De altfel, au existat la Primăria Deva dezbateri publice pe tema parcărilor supraterane, cu un investitor care a prezentat ce e de făcut, dar a rămas doar o poveste frumoasă.
Parcare la loc cu verdeaţă
Pe strada Mihail Kogăliceanu, în spatele blocului F3, există o mică oază de verdeaţă ce urma să fie rasă „pe şest” de oamenii primarului. Locuitorii din zonă au aflat accidental, dar la timp, că în locul vegetaţiei urmează să se toarne asfalt. „Am fost la Primărie să mă interesez dacă va fi afectată zona verde din spatele blocului nostru. Mi-au spus că nu se vor atinge de acel spaţiu, dar m-au minţit. Pur şi simplu, m-au prostit în faţă. Când ne-am uitat pe planşe, ne-am dat seama că zona verde o să dispară. Nu suntem de acord cu tăierea copacilor, pentru a face parcare. Acolo mai este o parcare şi nu dorim distrugerea zonei verzi, a copacilor şi a gardului viu. Sunt trei nuci, meri, cireşi, lilieci, lalele şi bujori. Oamenii mai au nevoie şi să respire aer curat, au nevoie şi de verdeaţă, nu numai de betoane”, spune Ioan Isac, unul din locatarii blocului F3, care a depus o sesizare pentru a salva colţişorul lui de „verde viu”.
Acte mincinos ticluite
Petiţia lui Isac a ajuns la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara, care a sesizat Garda de Mediu. A urmat o vizită în teren, pe strada Cernei. Locuitorii zonei au primit asigurări că lucrările se vor opri la limita gardului viu. Ulterior, Primăria Deva a răspuns solicitărilor noastre pe această temă, spunând că se va respecta legea şi că amenajarea de parcări pe străzile Cernei, Salcâmilor, Gh. Doja şi pe Aleea Păcii nu vor afecta zonele verzi. Lucrările au fost atribuite prin achiziţie directă, pe strada Cernei lucrează SC Rocvaiv Construct SRL pentru suma de 89.204 lei, pe Salcâmilor betonează SC Mega Trust Energy SRL cu 114.975 lei, la parcarea de pe Gheorghe Doja a prins lucrarea SC Nuran Cons SRL cu 56.836,50 lei, iar pe Aleea Păcii va construi SC Constructiones G&G Reformas SRL contra sumei de 68.145 lei. „Precizăm că, pe strada Cernei, se are în plan chiar extinderea zonei verzi. De asemenea, menţionăm că toate parcările vor fi realizate cu dale ecologice înierbate”, susţin cei de la Primăria Deva. Potrivit datelor oficiale, proiectele se află în faza de obţinere a avizelor necesare pentru autorizaţia de construire, care implică inclusiv avizul din partea APM Hunedoara. Cu alte cuvinte, oamenii pot să stea liniştiţi, fiindcă actele nu pot trece de Agenţie, dacă sunt nelegale. Aici intervine manevra penală a administraţiei locale, a primarului Petru Mărginean, ca şef al instituţiei, pentru că actele au fot mincinos ticluite prin omisiune.
Povestea se lasă cu o plângere penală
Pentru şapte proiecte (cele patru parcări şi alte trei terenuri pentru minibaschet pe Aleea Streiului, Aleea Patriei şi Aleea Romanilor), Primăria Deva a încercat să păcălească legea, mediul şi pe devenii care ţin la puţinele spaţii verzi care le-au mai rămas. În certificatele de urbanism nu a fost menţionată categoria de folosinţă actuală a amplasamentelor, detaliu obligatoriu conform Noului Cod Penal (art. 320-323), care spune că în Certificatele de urbanism trebuie menţionată funcţiunea corectă a amplasamentelor pe care se intenţionează implementarea unor proiecte. Omisiunea – voluntară şi intenţionată, având în vedere că, pentru alte amplasamente, unde nu e vorba de zone verzi, e trecută corect funcţiunea. Practic, avem de a face cu „o forma de evitare a interdicţiei de a interveni asupra zonelor verzi, conform art.71 din OUG 195/ 2005 privind protecţia mediului şi art.18 din Legea 47/ 2012 de modificare şi completare a Legii 24/ 2007 privind spaţiile verzi”, după cum ne comunică, într-un răspuns, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara.
Mai pe şleau, dacă oamenii primarului Petru Mărginean ar fi scris că zonele în care se va construi cuprind şi spaţii verzi, era de prisos să mai ceară aviz de la Mediu, fiindcă legea interzice orice distrugere de vegetaţie din intravilanul urban. Şmecheria este faptă penală şi trebuie cercetată ca atare (din informaţiile noastre, urmează să fie depusă o plângere în acest sens).
Devenii trăiesc într-o veşnică lozincă
„Mandatul meu este, aşa cum am spus, să fac oraşul sănătos”, se lăuda primarul Devei într-o declaraţie recentă. În cei patru ani, de când Petru Mărginean este la şefia oraşului, spaţiile verzi nu au crescut. Ultimele date oficiale arată că Deva are sub zece metri pătraţi de vegetaţie pe cap de locuitor. Asta pentru că au fost contabilizate cimitirele, pădurea Bejan până departe şi lunca Mureşului, zone periferice – verzi, ce-i drept – care nu schimbă toropeala dintre betoanele oraşului. Mai mult, la cei zece metri pătraţi de verdeaţă s-a ajuns oarecum artificial. Cifra corectă era de şapte metri de spaţiu verde pe cap de locuitor, dar a crescut la zece fiindcă s-a redus numărul devenilor. Standardele europene spun că fiecare locuitor din mediul urban are nevoie de minim 26 de metri pătraţii de vegetaţie, pentru a trăi într-un „oraş sănătos”, nu într-o lozincă electorală.
