Valea Mureșului, Ținutul Pădurenilor și celelalte zone rurale hunedorene sunt tratate în mod egal, de către CJ, cu localitățile urbane
Am ajuns la finalul prezentării investițiilor realizate de Consiliul Județean Hunedoara în perioada 2004-2014, de când instituția este condusă de liberalul Mircea Ioan Moloț. Pentru astăzi vă propunem câteva din realizările din mediul rural şi avem în vedere Valea Mureșului și Ținutul Pădurenilor.
Ca primă observaţie, trebuie spus că zonele rurale, precum cele din Ținutul Pădurenilor și Valea Mureșului, sunt tratate pe picior de egalitate cu cele urbane de către Consiliul Județean Hunedoara. Dar înainte de a vedea investițiile făcute aici de Consiliul Județean Hunedoara, trebuie spuse niște lucruri importante și despre această instituție.
Consiliul Județean susține dezvoltarea infrastructurii în satele hunedorene
În mod firesc, se pune un accent deosebit pe dezvoltarea rețelelor de infrastructură, mai ales în zonele rurale, iar în afara celor prezentate până acum, CJ a mai făcut, de exemplu, investiții în modernizarea unor drumuri din comunele Pui, Cârjiți, Răchitova sau Râu de Mori, în cel din urmă caz fiind vorba despre calea de acces rutier spre zona de agrement de la Râușor, valoarea acestora fiind de 2.318.400 de lei. Și, dacă tot suntem la capitolul drumuri, să prezentăm și investițiile realizate, în perioada 2004-2014, de Consiliul Județean Hunedoara în acest domeniu în comunele din Ținutul Pădurenilor și Valea Mureșului, în zonă nefiind nicio localitate urbană. Astfel, pentru modernizarea de drumuri din peste 20 localități din această regiune hunedoreană, Consiliul Județean a alocat, în ultimii 10 ani, o sumă de aproape 75 de milioane de lei. Să rămânem tot la infrastructură. Bunăoară, din acest an, prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, Consiliul Județean, prin operatorul specializat pe care îl are în subordine, a demarat o amplă acțiune de introducere a rețelelor de apă și canalizare. În cadrul acestui program sunt cuprinse și comune de pe Valea Mureșului și Ținutul Pădurenilor. Crescându-se, astfel, prin implementarea acestui gen de investiții, gradul de confort al locuitorilor. În mod concret, pentru extinderea și modernizarea rețelelor de apă din această zonă, Consiliul Județean Hunedoara oferă o finanțare de peste 11 milioane de euro. Și nu putem părăsi această zonă fără a aminti și de sprijinul acordat lăcașelor de cult, de toate riturile oficial recunoscute în România, dar și sportului și culturii. Astfel, la propunerea președintelui Mircea Ioan Moloț, în conformitate cu prevederile legale, Consiliul Județean Hunedoara a alocat, pentru lăcașele de cult din Ținutul Pădurenilor și de pe Valea Mureșului, în perioada 2004 – 2014, o finanțare care se cifrează la valoarea de 794.500 de lei.
Dar investițiile făcute de instituție nu se opresc aici. Chiar în aceste zile Consiliul Județean a dirijat 24 de milioane de lei pentru investiții în rețele de apă și canalizare și drumuri în municipiile Hunedoara și Vulcan, în orașele Aninoasa, Geoagiu și Simeria, precum și în comunele Băcia, Densuș, Dobra, Gurasada, Ilia, Luncoiu de Jos, Orăștioara de Sus, Pui, Rapoltu Mare, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Teliucu Inferior și Vorța. Și, cu siguranță, investițiile Consiliului Județean vor continua.
74.689.140 de lei a alocat Consiliul Județean pentru modernizarea arterelor rutiere din Ținutul Pădurenilor și de pe Valea Mureșului
Localități unde s-au efectuat lucrări la drumuri:
Cerbăl
Feregi
Poienița Tomii
Vețel
Muncelu Mic
Teliucu Inferior
Cinciș Cerna
Toplița
Hășdău
Lunca Cernii de Jos
Gura Bordului
Gurasada
Dănulești
Ilia
Sârbi
Lăpugiu de Jos
Burjuc
Tisa
Zam
Sălciva
Peștișu Mic
Nandru
11.384.520 de lei este finanțarea pe care CJ o acordă pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare din Ținutul Pădurenilor și Valea Mureșului
Localități unde se execută lucrări:
Brănișca
Dobra
Ilia
Bretea Mureșană
Peștișu Mic
Josani
Mânerău
Vețel
Mintia
Muncelu Mare
Muncelul Mic
Zam
794.500 de lei reprezintă sprijinul financiar, acordat conform legii, de Consiliul Județean pentru religie în Ținutul Pădurenilor și Valea Mureșului
Lăcașe de cult care au primit finanțare:
Comuna Burjuc:
Parohia Ortodoxă Glodghilești
Parohia Ortodoxă Burjuc
Comuna Bătrâna
Parohia Bătrîna
Comuna Bunila
Schitul Ortodox Alun
Comuna Toplița
Parohia Ortodoxă Hășdău
Parohia Ortodoxă Toplița
Comuna Ghelari
Schitul Ortodox Ghelari
Parohia Ortodoxă Ghelari
Parohia Greco Catolică Ghelari
Comuna Teliucu Inferior
Parohia Ortodoxă Cinciș Cerna
Parohia Ortodoxă Teliucu Inferior
Biserica Penticostală Cinciș Cerna
Biserica Penticostală Teliucu Inferior
Biserica Baptistă Teliucu Inferior
Comuna Cerbăl
Parohia Ortodoxă Cerbăl
Comuna Lunca Cernii de Jos
Parohia Ortodoxă Lunca Cernii de Jos
Parohia Ortodoxă Lunca Cernii de Sus
Comuna Lelese
Parohia Ortodoxă Lelese
Comuna Vețel
Parohia Ortodoxă Vețel
Parohia Ortodoxă Mintia
Comuna Gurasada
Parohia Ortodoxă Gothatea
Parohia Ortodoxă Gurasada
Comuna Lăpugiu de Jos
Parohia Ortodoxă Fintoag
Biserica Penticostală Ohaba
Biserica Penticostală Fintoag
Biserica Penticostală Lăpugiu de Sus
Biserica Adventistă Ohaba
Comuna Zam
Parohia Ortodoxă Zam
Parohia Ortodoxă Tășășești
Parohia Ortodoxă Almaș Săliște
Parohia Ortodoxă Pojoga
Biserica Penticostală Zam
Comuna Brănișca
Parohia Ortodoxă Furcșoara
Parohia Ortodoxă Brănișca
Parohia Ortodoxă Boz
Parohia Ortodoxă Târnava
Comuna Dobra
Parohia Ortodoxă Lăpușnic
Parohia Ortodoxă Dobra
Biserica Penticostală Dobra
Comuna Ilia
Parohia Ortodoxă Ilia
Parohia Ortodoxă Brâznic
Biserica Penticostală Ilia
Bilanţul preşedintelui
„Am făcut un parteneriat de 10 ani, între noi, Consiliul Județean, între mine, ca președinte, și dumneavoastră, ca și cetățeni”
Ceea ce v-am prezentat în ultimele zece zile sunt realizările Consiliului Județean Hunedoara în zece ani. Despre această perioadă, în cele ce urmează, va face un scurt rezumat Mircea Ioan Moloț, președintele Consiliului Județean Hunedoara.
”În fiecare dimineață când mă uit în oglindă observ că mustața și părul mi-au albit. Și acestea nu au albit datorită vârstei, ci datorită stresului care ți-l dă această funcție, fiindcă în fiecare zi te gândești dacă proiectele pe care ți le-ai asumat, ceea ce ai promis în campania electorală, reușești să le finalizezi în perioada unui mandat. Am avut șansa ca locuitorii județului Hunedoara să aibă încredere în mine, datorită rezultatelor pe care le-am avut în fiecare mandat. Sunt la al treilea mandat și de aceea pot să fac o dare de seamă amplă a ceea ce au însemnat cei zece ani ca președinte al Consiliului Județean Hunedoara, zece ani de muncă neîntreruptă. De multe ori eram încăpățânat ca un catâr, pentru a putea să reușesc să pun în aplicare ceea ce hotăram în Consiliul Județean. Cea mai înverșunată luptă pe care am avut-o cu cineva este cea dusă pentru administrarea Cetăților dacice din Munții Orăștiei, timp de opt ani. S-au schimbat, în acea perioadă, mai mulți miniștri, de toate culorile, inclusiv liberali. Până la urmă, tot un liberal a reușit să înțeleagă că acele cetăți, aflate în patrimoniul UNESCO, trebuie bine administrate, de către noi. În 2004, când am preluat conducerea CJ, după o atentă observație a ceea ce înseamnă județul Hunedoara, mergând prin toate localitățile, am realizat că singura lui șansă ca să redevină un județ cunoscut, atât în țară, cât și în Europa și în lume, este să profităm de bogățiile pe care le avem. Și atunci spuneam că Hunedoara trebuie să ajungă cel mai căutat județ din Europa, din punct de vedere turistic. Sunt peste 460 de situri arheologice, toate locuri demne de a fi vizitate, și am demarat acest proiect. Am realizat faptul că nimeni nu vine la tine dacă ai infrastructura proastă. Localitățile noastre, indiferent că este vorba despre sate sau orașe, trebuie să se apropie de cele din Occident, mai ales că suntem membri ai Uniunii Europene, și atunci ai nevoie de această infrastructură. Spuneam, în 2004, că în următoarele perioade, în cazul obținerii și altor mandate, județul Hunedoara va fi un continuu șantier, lucru care poate fi văzut și astăzi, fiindcă este foarte greu să faci într-un mandat ceea ce nu s-a făcut de sute de ani. În prima fază a perioadei 2004-2008 m-am bazat mai mult pe fondurile Guvernului, pe fondurile proprii ale Consiliului Județean, și ne-am apucat de infrastructura rutieră. Apoi au apărut fondurile europene, PHARE, SAMTID, ISPA, și am profitat de toate. De exemplu, am finalizat o investiție de 70 de milioane de euro, ceea ce înseamnă rețea de apă, canalizare, stații de epurare și altele. Acum continuăm cu atragerea de fonduri europene, Și spun că noi continuăm, pentru că în exercițiul financiar 2007-2013 al Uniunii Europene am reușit să atragem, prin Programul Operațional Regional și pe alte diferite axe de finanţare, cea mai mare sumă dintre toate județele României. Dacă ar fi să ne uităm acum pe domenii de activitate, și am făcut un centralizator în acest sens, putem observa niște sume care s-au derulat în județul Hunedoara, excluzând de aici mineritul. Vom vedea, pe aceste diferite sectoare, că au intrat și s-au investit aici, în județul Hunedoara, în jur de 10.000 (zece mii) de miliarde de lei vechi sau 1.000 (o mie) de milioane de RON. Poate spun unii că este mult, poate spun unii că este puțin. Pentru unii e mult și să citească aceste cifre, dar sunt investiții care au fost aduse aici, în județul Hunedoara. Acești bani au generat locuri de muncă, pentru că, în orice domeniu au fost ei repartizați, la drumuri, la apă, la sănătate, la culte, la sport, la cultură, la termoficare, la protecție socială, la învățământ, acolo cineva lucrează. Cineva profită de acești bani, respectiv cei circa 500.000 de locuitori ai județului Hunedoara. Încerc să fac un bilanț al celor 10 ani de activitate. Am vrut să arăt care este responsabilitatea și implicarea Consiliului Județean în viața cotidiană a cetățenilor din județul Hunedoara. Toate despre care am vorbit se fac de către oameni, de către salariați ai Consiliului Județean și a instituțiilor pe care le are în subordine. Consiliul are grijă ca acești angajați, în fiecare lună, să își primească la timp salariile, mari, mici, cum sunt, și este vorba despre milioane de lei pentru mii de oameni, care lucrează pentru ei, dar, în primul rând pentru noi, hunedorenii. Aceste fonduri nu se puteau atrage decât de către o echipă omogenă, o echipă care înseamnă, generic, Consiliul județean Hunedoara. N-aș vrea să închei fără a reaminti că fondurile cele mai multe, de la apă și canal, sunt atrase nu de la bugetul de stat, ci de la comunitatea europeană, și meritul reușitei este al celor doi operatori, APA SERV, în Valea Jiului, și APAPROD, care are sediul în Deva. E mult, e puțin, dumneavoastră sunteți cei care analizați, și nu avem pretenția că am ști totul. De aceea, vă rugăm ca sugestiile pe care le aveți pentru posibile viitoare investiții să ni le aduceți la cunoștință și, pe măsura posibilităților, vom ține cont de ele, în limita posibilităților financiare, normal. Am făcut un parteneriat de 10 ani, între noi, Consiliul Județean, între mine, ca președinte, și dumneavoastră, ca și cetățeni. Vă mulțumesc și vă pot spune că, până la finalul mandatului, voi face același lucru pe care l-am făcut și până acum, adică să ne fie cu puțin mai bine în fiecare zi. Vă mulțumesc”, spune, în cuvântul său către hunedoreni, președintele Consiliului Județean, liberalul Mircea Ioan Moloț.
În 10 ani, la propunerea președintelului Mircea Ioan Moloț, Consiliul Județean a alocat, pentru 10 domenii principale, circa 10 mii de miliarde de lei vechi
1. Apă și canalizare 352.352.650 RON
2. Drumuri 272.163.660 RON
3. Asistență socială 83.117.660 RON
4. Cultură 79.663.150 RON
5. Învățământ 46.284.500 RON
6. Sănătate 44.785.880 RON
7. Culte 25.772.540 RON
8. Termoficare și alimentare cu gaz metan 23.700.000 RON
9. Sport 10.874.280 RON
10. Asociații de interes județean (SMURD, gestionare deșeuri, ecarisaj) 8.456.360 RON
TOTAL: 947.134.680 RON
Atribuţiile Consiliului Judeţean
Conform prevederilor legale în vigoare, Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Instituţia, care poate fi denumită şi Parlamentul unui judeţ, este compusă din consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii. De asemenea, Consiliul Judeţean ales în conformitate cu prevederile legii se completează cu preşedintele consiliului judeţean, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia. Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara este, din 2004, deci de 10 ani, Mircea Ioan Moloţ, reprezentant al Partidului Naţional Liberal.
Ca orice instituţie, Consiliul Judeţean are mai multe atribuţiuni, stabilite de lege, categoriile principalele fiind:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională;
f) alte atribuţii prevăzute de lege.
În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul Judeţean asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind:
1. educaţia;
2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;
7. ordinea publică;
8. situaţiile de urgenţă;
9. protecţia şi refacerea mediului;
10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
11. evidenţa persoanelor;
12. podurile şi drumurile publice;
13. serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan;
14. alte servicii publice stabilite prin lege.
De asemenea, Consiliul Judeţean sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase.
