CE NU REUŞESC SEPARATIŞTII, FACE GUVERNUL: România se rupe sub incompetenţa politicienilor

Unirea „naţiunea a făcut-o”, dar enclavizarea, sărăcirea şi fărâmarea României este executată, cu sârg, de politicile economice aberante ale guvernanţilor

Potrivit unui studiu realizat de analiştii de la KeysFin – privind dezvoltarea regională a României în intervalul 2009-2015 -, România se îndreaptă, încet dar sigur, către o enclavizare economică, în care discrepanţele economice la nivel regional riscă să genereze situaţii de risc social. Între enclavele nefericirii româneşti se află, evident, şi judeţul Hunedoara.

România cu trei viteze

„România se dezvoltă cu trei viteze complet diferite. Avem poli de creştere economică, precum Bucureşti-Ilfov, Timiş-Arad şi Constanţa, acolo unde business-ul este pe un trend ascendent, avem apoi zone cu potenţial şi o dezvoltare ceva mai temperată, precum Braşov, Cluj, Argeş şi Galaţi, şi un al treilea contingent de judeţe, din păcate majoritar la nivelul României, acolo unde business-ul stagnează sau chiar regresează, cu consecinţe directe asupra nivelului de trai”, spun analiştii KeysFin.
Din nefericire, analiza datelor guvernamentale reflectă inexistenţa unei strategii reale de investiţii la nivel regional şi absenţa unor măsuri economice clare care să sprijine dezvoltarea zonelor economice rămase în urmă, subdezvoltate.
„Sunt judeţe precum Vaslui, Botoşani, Olt, Mehedinţi, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Harghita, Covasna, Sălaj unde economia locală este la pământ. Zone monoindustriale în care producţia industrială este o himeră, comerţul este afectat de veniturile mici ale populaţiei, iar perspectivele atragerii investitorilor sunt blocate de inexistenţa unor măsuri administrative menite să ofere facilităţi celor care vor să deschidă unităţi de producţie, indiferent de domeniu”, afirmă economiştii.

Hunedoara în „marche arriere”

În această listă neagră a economiei înmormântate şi a lipsei de preocupări şi perspective investiţionale, un loc aparte îl are, spunem noi, şi judeţul Hunedoara. Distrugerea rapidă a tot ce a însemnat economie relevantă în judeţul Hunedoara, incapacitatea autorităţilor locale de a crea oportunităţi reale pentru investitori, cumulate cu ameninţarea reală de a pierde, în timp foarte scurt, şi ceea ce a mai rămas din sectorul energetic hunedorean, transformă zona în una de calamitate economică şi socială. Dacă nu ar face parte din zona Vest, cu Timişul şi Aradul care mai urnesc căruţa regiunii, judeţul Hunedoara ar bate orice top al sărăciei româneşti – dar nu-i târziu, nu-i aşa?

Dezvoltarea – pe extreme

La nivel naţional, sărăcia nu se lasă doborâtă defel. Datele statistice arată că în Regiunea Nord-Est se înregistrează cea mai mare rată a sărăciei, toate cele şase judeţe prezentând un risc ridicat al ratei sărăciei. Regiunea de Sud, pe de altă parte, reprezintă un exemplu elocvent privind accentuarea discrepanţelor, dovadă existenţa unor judeţe cu rate foarte ridicate ale sărăciei, cum ar fi Călăraşi şi Teleorman, precum şi judeţe cu rate relativ scăzute, cum ar fi Prahova.
Relevantă este şi situaţia din Regiunea de Nord-Vest (Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare), care prezintă un nivel de sărăcie mai mare decât media din România.

Tinerii fug unde văd cu ochii

Este evident faptul că entropia în creştere din mediul economic şi social românesc duce la dezechilibre zonale care nu vor mai putea fi corectate. Analiştii KeysFin spun că lipsa unei strategii concrete privind dezvoltarea regională s-a tradus şi în depopularea unor zone din mediul rural şi accentuarea aglomerării urbane.
Şi în judeţul Hunedoara, în lipsă de alternative, tinerii din mediul rural au migrat către oraşe. Nenorocirea este că, în varianta hunedoreană, inclusiv tinerii din oraşe tind să le părăsească, ori pentru a pleca în străinătate, ori pentru a pleca în zonele mai dezvoltate din România, oferta hunedoreană de muncă şi viaţă scăzând dramatic de la un an la altul. Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei este, probabil, cea mai grea lovitură pe care a primit-o şi o primeşte în continuare judeţul Hunedoara, cu consecinţe dramatice pe termen lung. Dar nu le pasă nici politicienilor hunedoreni, cu atât mai puţin celor dâmboviţeni.

România – teren minat

Specialiştii mai spun că polarizarea economico-socială tinde să capete accente extreme. Pe de o parte avem zone întregi din ţară tot mai puţin locuite şi în care potenţialul economic este ignorat, şi zone supraaglomerate, insuficient dezvoltate din punct de vedere al infrastructurii. „Ambele cazuri au potenţialul unor adevărate bombe sociale, lipsa locurilor de muncă şi salariile mici pe de o parte, şi sufocarea administrativă pe de altă parte, putând genera situaţii nedorite”, avertizează analiştii, amintind ca exemplu situaţia conflictuală din Valea Jiului, din anii 1990-2000, atunci când închiderea exploatărilor miniere a adus celebrele mineriade. Acum, cu falimentul previzibil al Complexului Energetic Hunedoara (CEH), şocul social va aduce un plus de sărăcie şi instabilitate în judeţul Hunedoara.
Potrivit experţilor, şansele unor manifestări de protest de genul mineriadelor sunt reduse, însă dezvoltarea inegală a României poate amplifica fenomenul de enclavizare, cu efecte chiar mai grave la nivel naţional: „Abandonul economic. Este un fenomen care, nu de mult, de exemplu în SUA, a generat ample proteste de stradă. Vorbim de un adevărat curent social care poate avea consecinţe incalculabile pe termen mediu şi lung”.

Şi totuşi…

… Avem nevoie, spun specialiştii, de primul şi cel mai important pas: dezvoltarea unei strategii naţionale de atenuare a discrepanţelor regionale, una reală, care să treacă dincolo de hârtie. Respectiv, un plan concret şi bine închegat care să plece de la realitate şi să exploateze oportunităţile locale.
„Avem nevoie să privim România ca un business, să îi căutăm avantajele, oportunităţile, să extragem resursele şi să optimizăm relaţia dintre regiunile ţării. Fără o privire de ansamblu a economiei, fără măsuri de ordin fiscal de stimulare a dezvoltării zonelor defavorizate, în special a infrastructurii, degeaba construim autostrăzi în zona prospere, când mai mult de jumătate din ţară trăieşte încă cu fântâna în curte, cu drumuri înfundate şi fără prespective”, spun experţii KeysFin.

EXTRA

Statisticile Băncii Mondiale arată că, în România, numărul celor săraci sau excluşi din punct de vedere social a scăzut vertiginos înainte de izbucnirea crizei economice din 2008, dar a rămas destul de stabil până în prezent, la 8,9 milioane de persoane.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

7 − 5 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Bărbat înjunghiat în inimă de frica soției         Blocaj prelungit pe șantierul șoselei Hunedoara – Călan         Licitație pentru modernizarea șoselelor turistice din județul Hunedoara         Povestea „tunelurilor pentru urși” de pe cel mai scump sector de autostradă: lotul de 300 de milioane de euro         Tragedie pe DN 7: un bărbat a murit, iar alți trei au fost răniți într-un accident rutier         Sardinia, între foarte scump și foarte ieftin         Tânără atacată în timp ce își plimba copilul în cărucior         Grădina Castelului Corvinilor, locul de poveste ocolit de turiști         CU ALCOOL LA BORD. O tânără din Călan a anunţat o răpire falsă         Giardini di Zoe, colţul de Rai creat într-un sat din Hunedoara         Momente dramatice pentru o familie de polonezi care a vizitat Cetatea Devei         De ce să aplici pentru un program de calificare în Industria Automotive?         Accident rutier cu motocicleta: doi oameni au fost răniți         „Să trimitem copiii la școală!”- campanie liberală aflată la a șaptea ediție         Tentativă de omor la Orăștie         Ce măsuri sunt luate după tragedia din Sarmizegetusa Regia         Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj – Deva deschis circulației         Drumul spre Poiana Pelegii se deschide parțial         ANI: Răzvan Mareș, în conflict de interese         Veste uriașă pentru șoferi: Se deschide Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj – Deva