Pădurile de basm din județul Hunedoara

983

Câteva sate izolate din Ţinutul Pădurenilor sunt înconjurate de una dintre cele mai vechi păduri din România.

„Codrii seculari de pe valea Dobrişoarei şi Prisloapei”, aşa cum este numită rezervaţia, reprezintă una dintre atracţiile mai puţin cunoscute din Munţii Poiana Ruscă. Aria protejată din Ţinutul Pădurenilor, aflată pe teritoriul administrativ al comunelor Bătrâna, Bunila şi Cerbăl, ocupă o suprafaţă de aproape 140 de hectare.

Potrivit specialiştilor, ea conţine arboret natural cu structuri pluriene, cvasivirgine, de dimensiune mare şi vârstă de până la 200 de ani. Drumul spre codrii seculari este dificil, iar fără îndrumarea localnicilor care cunosc zona, drumeţii ajung cu greu în aria protejată. În pădurea de arbori seculari se poate ajunge din satele pădurenilor cele mai apropiate de crestele înalte ale munţilor Poiana Ruscă: Vadu Dobrii, Bătrâna şi Poiana Răchiţelii.

„Cei care se îndreaptă spre comuna Bătrâna pot merge spre codrii seculari, urmând un drum forestier care se desprinde din drumul spre Bătrâna, în apropiere de intrarea în sat. Pe acest drum, mai pot merge cu maşinile până în zona unei foste cabane forestiere, iar de acolo trebuie să îşi continue călătoria pe jos, câteva zeci de minute, până la codrii seculari”, explică Radu Herciu, primarul din Bătrâna, o comună în care mai locuiesc circa 100 de oameni.

Drumul forestier spre rezervaţie ajunge în apropierea satelor Răchiţaua şi Piatra, aproape pustii. Bătrâna este, de asemenea, izolată, drumurile forestiere care duc spre centrul satului din comunele învecinate traversează zeci de kilometri de pădure.

Gemenele – Retezat

În Masivul Retezat, Rezervaţia ştiinţifică Gemenele ocupă aproape 2.000 de hectare şi este considerată un adevărat templu al naturii, care păstrează una dintre ultimele păduri primare neafectate existente în Europa şi singura zonă de pădure antică amestecată. Rezervaţia ştiinţifică, administrată de Academia Română, a fost înfiinţată în anul 1935 şi este inclusă în Reţeaua Internaţională a Rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei coordonat de UNESCO în 1979.

Aici, potrivit reprezentanţilor Parcului Naţional Retezat, trăiesc multe din cele aproape 2.000 de specii de plante superioare din Retezat, lăsate să trăiască liber în habitatul lor natural. Pe teritoriul ei, turismul este interzis, la fel şi camparea, focul, abandonarea deşeurilor, culegerea plantelor, deteriorarea arborilor, deschiderea unor poteci şi trasee turistice. Accesul în rezervaţie se poate face doar cu acordul Comisiei Monumentelor Naturii.

Şi alte locuri din Retezat păstrează păduri neatinse de oameni. Aici se află cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din zona Hunedoarei. În judeţul Hunedoara au fost cartografiate până în prezent aproape 200 de hectare de păduri virgine şi peste 4.220 hectare de păduri cvasivirgine, cele mai multe astfel de suprafeţe forestiere fiind în Retezat. Pădurile virgine din judeţul Hunedoara se află în zona Valea Buţii şi sunt proprietate privată, potrivit Catalogului publicat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Pădurea plină de comori a Sarmizegetusei Regia

Fagii seculari sin Sarmizegetusa Regia

Timp de mai multe secole, ruinele Sarmizegetusei Regia au rămas ascunse de pădure. Unii dintre copacii seculari din jurul incintei sacre au atins dimensiuni considerabile, de zeci de metri. Când furia naturii i-a doborât la pământ, la rădăcinile unor fagi bătrâni au fost descoperite comori impresionante. Un astfel de artefact este matriţa de bronz scoasă la iveală în vara anului 2013, de sub rădăcina unui copac prăbuşit în urma furtunii din noaptea de Sânziene.

Unii dintre arborii din Sarmizegetusa Regia sunt consideraţi riscanţi pentru siguranţa oamenilor şi pentru integritatea vestigiilor. „O ameninţare constantă este dată de prăbuşirea arborilor. O suprafaţă semnificativă a sitului esete acoperită cu o pădure de fag impresionantă, o parte a acestor copaci având câteva sute de ani. Fenomene meteorologice extreme (vânt puternic, cantităţi mari de zăpadă) şi bolile şi dăunătorii specifice vegetaţiei înalte generează, nu de puţine ori, prăbuşiri necontrolate. Înregistrarea acestora în ultimii 15 ani, demonstrează că au fost destabilizate segmente ale zidului incintei fortificate, au fost dislocate sau distruse un număr notabil de blocuri de calcar, piese arheologice ce fac parte din situl UNESCO”, se arată într-un studiu istorico-arhitectural realizat la Sarmizegetusa Regia de Institutul Naţional al Patrimoniului.

Pădurea de Argint

Originea numelui Pădurii de argint de la marginea Săcărâmbului s-a pierdut în istorie, însă o legendă veche, relatată de localnici, vorbeşte despre puterea binefăcătoare a acesteia. Vestea ar fi ajuns chiar şi la împăratul austriac Franz Joseph care, la mijlocul secolului al XIX-lea, în timpul vizitei în Transilvania, s-ar fi odihnit aici.

„Povestea spune că împăratul a traversat pădurea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se însă în dreptul unui izvor. Aici împăratul a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului care traversa pădurea, despre care se spune că a aflat că aduce binefa­ceri sănătăţii, dar şi a potenţei, o apă foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, relata Alexandru Pavel Tokar, autorul unei monografii a Săcărâmbului.

Pădurea cu puteri tămăduitoare a devenit un loc căutat de amatorii de meditaţii, care o consideră un centru energetic şi o zonă în care s-au petrecut miracole. Relatările localnicilor despre apariţiile extraterestre din pădure i-au completat aura misterioasă.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.