Orașele noastre acum un secol și jumătate (I) Peripețiile unui explorator englez, în Deva secolului al XIX-lea

Robert Nelson Boyd, un explorator și scriitor englez din secolul al XIX-lea, a lăsat posterității una dintre cele mai prețioase mărturii despre ținuturile și traiul românilor din acea epocă. Boyd a călătorit în Transilvania și Țara Românească în jurul anului 1870 și a publicat un reportaj amplu, numit „O vizită în Principatele dunărene”, într-una dintre cele mai faimoase reviste ale vremii, „Ilustrated Travels” (Călătorii ilustrate), editată de Societatea Georgafică Regală din Mare Britanie. Aventurierul englez a călătorit până la Deva cu trenul, apoi și-a continuat drumul pe ruta Hunedoara, Hațeg, Valea Jiului, Pasul Vulcan, Târgu Jiu și București. A oferit detalii despre orașele și satele vizitate și despre oamenii întâlniți și despre evenimentele mai puțin obișnuite trăite în zilele petrecute printre români.

„Cea mai apropiată stație de cale ferată de Hunedoara este Deva, un oraș cu oarecare importanță, situat pe malul râului Mureș, o fostă garnizoană a trupelor austriece. Vechea cetate, ale cărei ruine pot fi văzute pe un deal care se ridică abrupt din câmp, a fost distrusă în 1849 de trupele rusești, care au invadat Transilvania pentru a sprijini Austria în a înăbuși ceea ce a fost denumită revoluția lui Kossuth. Cetatea Devei a fost devastată și nu a mai fost reparată de atunci, iar regimentele austriece au fost așezate la poalele ei și în oraș. În timpul vizitei mele, ultimele trupe se pregăteau de plecare și urmau să îi ușureze pe localnici de neplăcerea de a avea printre ei soldați străini”, scria exploratorul.

Românii văzuți de Boyd

Robert Boyd a poposit la un han din Deva, însă doar pentru a lua masa, înainte de a fi din nou gata de plecare, spre Hunedoara. „Am trecut pe lângă dealurile ocupate de vii. Vinul de pe valea Mureșului, din Arad la Deva, este cel mai bun din Ungaria. Dar din Deva caracterul culturilor începe să se schimbe, podgoriile dispar și nu sunt decât câmpuri întinse de porumb sau pajiști imense pe care pasc cirezi de tauri, vaci de lapte, cai și chiar și bivoli, turme de oi și porci. Și înfățișarea, portul și limba oamenilor se schimbă. Cizmele și hainele elegante ale maghiarilor sunt înlocuite cu opincile și cămășile valahilor, iar sunetele ridicate ale ungurilor, cu tonurile mai domoale ale bastarzilor latini numiți români. Aici suntem deja în ținutul colonizat de romani și ocupat acum de descendenții lor. Chiar și numele Deva are origini romane și este identic cu numele pe care îl purta orașul nostru Chester, în vremea ocupației romane a Marii Britanii”, relata britanicul.

Boyd remarca diferența între portul elegant al locuitorilor Vienei și țăranii români din Deva, îmbrăcați în piei de oaie și încălțați cu opinici, dar se arăta impresionat de frumusețea românilor. „Ca o regulă, bărbații sunt extrem de arătoși, cu fețele ovale, cu trăsături bine modelate, cu chipuri inteligente, manierele lor bărbătești indicând că acceptarea descendenței dintr-o nație de războinici. Invariabil, ei poartă părul lung, negru, în plete, care le cad grațioase peste umeri. Și văzuți în mijlocul țării lor frumoase, ei formează una dintre cele mai pitorești aparențe pe care ochii se pot aținti”, scria savantul englez.

Femeile nu contrastau însă favorabil cu înfățișarea bărbaților, adăuga acesta. „Ele sunt, în general, mici și trăsăturile lor sunt uzate și aspre de expunerea la munca grea, timpurie. De la o vârstă fragedă, femeia valahă este silită să lucreze afară, iar fumusețea ei este tulburată de efectele muncii grele. Ocazional, excepția acestei reguli este întâlnită în satele mai mari unde găsim țărani bogați și destul de educați care nu își trimit fiicele să muncească în câmp, și ele pot fi văzute posedând o frumusețe naturală, îmbunătățită de încrederea lor și purtarea simplă”, relata exploratorul. Ținutul Devei și al Hunedoarei i se înfățișa ca un loc seducător. „De-alungul lanurilor de porumb erau dovleci imenși, pepeni și castraveți, crescuți pe pământ. Pe ici pe colo, câte o livadă de pruni roditori, cu fructe purpurii, care trăgeau în jos ramurile. Apoi o pădure de stejar și castani, sub care turmele de porci sunt lăsate în voia lor. În pășunile din vale, un număr mare de vite erau la păscut, iar de-a lungul drumului am trecut pe lângă turme de oi luate din Hațeg, unde un târg avea loc la acea vreme”, relata Robert Boyd, în 1870.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unsprezece + 8 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Șase medii 10 în județ, la Evaluarea Națională         ATENŢIONARE PENTRU ȘOFERI. Traficul rutier va fi închis în weekend pe strada Hărăului         PRIMARUL DEVEI: „Susțin necondiționat orice demers menit a salva Termocentrala Mintia de la închidere!”         Program prelungit la “Paşapoarte”, doar dacă se impune         Ziua comunei Râu de Mori         Sărbătoarea Sânzienelor, păstrată în satele din Munții Orăștiei         Lansarea implementării proiectului: „Creşterea eficienţei energetice a blocului de locuințe M1 – Aleea Crizantemelor din municipiul Deva“, cod SMIS 117069         Podul verde al Autostrăzii Lugoj – Deva, din ce în ce mai animat         Un adolescent în vârstă de 16 ani a distrus trei autoturisme         Afacerea unui contrabandist pusă pe butuci         Tragedie pe calea ferată, în stația Aurel Vlaicu. A murit o copilă de opt ani         Furtună violentă în Hunedoara – VIDEO         Nedeie în Ținutul Pădurenilor. Cea mai frumoasă sărbătoare a pădurenilor a animat satul Lelese         Cuplul criminal care a jefuit o casă de amanet din Hunedoara scapă de condamnare. Procesul va fi reluat         Bărbat tâlhărit pe o alee din Deva         Tânăr acuzat de tâlhărie         Accident rutier pe șoseaua Hațeg – Hunedoara         Zona de agrement Râușor va avea rețea de apă și canalizare         O MÂNĂ SPALĂ PE ALTA. Cazul cu „slugi la directoarea liceului”, închis în coadă de peşte         Ziua Iei românești și Sânzienele, celebrate la muzeu