Optimism românesc: sărăcia din România îi ține departe pe refugiați

În ciuda „minților luminate” care trâmbițează că românii ar trebui să fie îndrăgostiți de ideea de a primi refugiați, realitatea este taman pe dos

Un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda cotidianului „Adevărul”, la jumătatea lunii septembrie, limpezește puțin dezbaterea publică românească în jurul subiectului valului fără precedent de refugiați din lumea arabă care intră în forță în Uniunea Europeană. În două cuvinte, răspunsurile românilor arată că ideea de a găzdui refugiați pe teritoriul României nu încântă pe nimeni.

 

Subiect de notorietate și în România, criza europeană a refugiaților, cu mizeriile năucitoare ale unei Uniuni Europene în care statele puternice nu dau doi bani pe „rudele sărăcuțe”, impunându-le obiective imposibile, este la ordinea zilei pentru toți românii. Dintre aceștia, o bună parte dovedesc o atitudinea rezervată și prea puțin atașată „directivelor UE”.

 

Motivații subversive?

 

Referitor la motivațiile acestei crize fără precedent, 41,7% dintre români cred că refugiaţii/imigranţii adunaţi la graniţele UE au plecat din ţările lor din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Totuși, deloc de neglijat, 23,4% cred că este vorba de grupuri care vin cu scopul de a destabiliza Europa, 23,3% consideră că este vorba de imigranţi care vin spre Europa din cauza sărăciei din zonele lor de origine, iar 5,9% dintre români cred că imigranţii sunt în primul rând persoane care ar prefera să trăiască în UE.

Interesant este procentul semnificativ de români care iau în considerare şi alte motivaţii decât războiul, nu numai economice, ci și dintre cele subversive.

 

România nu e „destinație finală”

 

În legătură cu transformarea unor zone din România în teritoriu de tranzit al refugiaților din Orientul Mijlociu, ca odihnă temporară în drumul către statele bogate ale Uniunii Europene, 29,5% dintre români cred în mare şi foarte mare măsură că România ar putea deveni ţară de tranzit, iar 37% cred că această situație poate deveni realitate în mică şi foarte mică măsură.

Din aceeași perspectivă, situația în care România nu ar deveni „stație de tranzit” pentru refugiați, ci chiar loc de ședere pe termen lung este admisă în mare şi foarte mare măsură de 23,9% dintre români. În replică, 44,3% dintre români consideră că România nu va deveni destinație finală pentru refugiații din Orientul Mijlociu.

 

Nu-i vor la ei acasă

 

Mult mai clare sunt lucrurile atunci când românii trebuie să răspundă la întrebarea dacă România trebuie sau nu să primească refugiați. Astfel, în contextul discuţiilor de la nivel european privind cotele de refugiaţi şi redistribuirea refugiaţilor între statele membre, 56,2% dintre români cred că ţara noastră nu ar trebui să primească refugiaţi, iar 35,5% cred că ar trebui să primească. Numai că, din treimea de români care acceptă primirea refugiaților, 82,1% consideră că trebuie să stabilim singuri cota pe care o putem primi, dar sunt și 14,6% spun că ar trebui să primim numărul de refugiaţi impus de UE.

Mai limpede, este de notat că 65,3% dintre români nu sunt de acord ca refugiaţii să se stabilească în România, iar 67,1% nu sunt de acord cu stabilirea acestora în localitatea lor.

Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul, în perioada 10-15 septembrie 2015.

Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 85 de localități – orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate.

Darie Cristea, director general INSCOP: „Opinia publică din România are o poziţie conservatoare şi prudentă. Este o poziţie comună în statele est-europene membre ale UE, unele dintre acestea fiind chiar mult mai radicale decât România. Adevărul este că europenii, deci inclusiv românii, nici nu au văzut coerenţa şi stăpânirea situaţiei pe care le aşteptau de la instituţiile europene”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doisprezece + 12 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Din bugetul județului Hunedoara se va amenaja un compartiment destinat tratării pacienților cardiaci critici         CJ Hunedoara: Încă 3 milioane de lei pentru drumurile județene         CJ Hunedoara va finanța închiderea deponeului neconform de la Vulcan         Ioan Emanuel Clej (ALDE) candidează la funcția de primar al Devei         Mircea Moloț (ALDE) candidează la funcția de președinte al Consiliului Județean Hunedoara         Petrecere în plină stradă, într-un cartier din Hunedoara         Cum arată noul drum spre Vadu Dobrii         Rechizitoriul „revoltei din cartierul Micro 6 – Hunedoara”         Mircea Moloț: „Valea Jiului s-a oprit pe drumul către dezvoltare”         Turistă accidentată în zona Bucura, din Masivul Retezat         Ani grei de închisoare pentru un recidivist din Petrila         Cum arată șantierul drumului județean Hunedoara – Călan         Bazinele cu apă minerală de pe Valea Mureșului         Ce trebuie să știe turiștii care vor să urce în Retezat cu mașinile, spre Poiana Pelegii         Tânără tâlhărită de fostul prieten, cu 20 de ani mai mare decât ea         Muzeul mineritului a fost restaurat cu fonduri UE         ADR VEST. Școală din Uricani modernizată cu fonduri UE         ORĂȘTIE. Podul care nu mai leagă comunitatea, ci o desparte         6 august 2020. Omagiu minerilor din Valea Jiului         Ziua Minerului. Povestea revoltei muncitorilor de la Lupeni – 1929